• Încet, încet, zilele devin mai lungi și natura înverzește văzând cu ochii. Frunzele tinere și primele plante formează acum baza bogată în vitamine pentru o supă tradițională și extrem de sănătoasă: SUPA VERDE DIN 9 PLANTE •
De ce 9 plante?
Încă din Antichitate, cifra 9 se afla în strânsă legătură atât cu parcursul anual al naturii, cât și cu vindecarea și diagnosticarea unor boli. Supa din 9 plante trebuie să fie, și ea, foarte veche, datând probabil din perioada creștinizării.
Nouă luni pe an, natura era „bună” cu oamenii, existau hrană și căldură suficiente pentru o viață cât de cât confortabilă. Celelalte trei luni, de iarnă, însemnau în schimb întuneric și adeseori lipsă de hrană și chiar foamete. Astăzi, este greu să ne închipuim cu câtă nerăbdare așteptau strămoșii noștri apariția primelor plante sălbatice și cu câtă bucurie le culegeau pentru a prepara cu 9 dintre ele acea supă pe cât de gustoasă, pe-atât de benefică sănătății.
Efectul magic
Mai există un motiv pentru folosirea celor 9 plante, și anume, unul magic. Strămoșii noștri repetau adeseori ritualurile de vindecare de 9 ori. Pentru relele provocate prin vrăji numărau invers, de la 9 la 1, și se făceau 9 noduri pentru protecție. Și, firește, existau 9 plante, care puteau vindeca 9 boli. Fiecare regiune își avea rețeta proprie și particularitățile fiecăreia se reflectau în supa de plante. Astăzi, rețetele sunt aproape la fel, dar în trecut erau expresia obiceiurilor locale și o parte componentă a tuturor tradițiilor. Iar plantele care creșteau în fața casei aveau puterea cea mai mare de vindecare. Supa este consumată începând de primăvara devreme și până la Paști.
Pe parcursul timpului s-au adăugat mereu alte și alte plante. Majoritatea lor sunt folosite doar până la înflorire, deci cei ce doresc să mănânce supa o dată sau de două ori pe săptămână, până la Paști, ar trebui să vadă care sunt plantele pe care le au la dispoziție în acel moment.
Pachete de forță
Prepararea supei din 9 plante diferă de la o zonă la alta. Urzica, coada-șoricelului, rotunjoara, părăluța, măcrișul, răcovina, păpădia, piciorul-caprei și pătlagina pot fi completate sau înlocuite cu altele, precum traista-ciobanului, leurda, năsturelul, spanacul, pătrunjelul de câmp ș.a.m.d.
Protecție împotriva bolilor
Cantitatea mare de vitamină C existentă în toate plantele sălbatice proaspete era extrem de importantă pentru strămoșii noștri, și anume pentru combaterea scorbutului, o boală grea și foarte răspândită în timpurile de atunci. Una dintre cele mai eficiente s-a dovedit a fi, în acest sens, untișorul, care răsare foarte devreme și a fost printre primele folosite împotriva acestei afecțiuni.
Astăzi, carența de vitamina C și de substanțe minerale nu mai reprezintă o problemă, dar substanțele vegetale secundare rămân la fel de necesare. De pildă, flavonoidele, de care duc lipsă fructele și legumele depozitate, iar efectul lor antiinflamator și capacitatea de a ține în șah radicalii liberi ne lipsesc și în prezent, după o iarnă lungă și aspră.
Cele 9 plante
1. Rotunjoara – Conține taninuri și substanțe amare care regularizează metabolismul, dar și o cantitate mare de vitamina C.
2. Piciorul-caprei – Nu se compară cu nici o altă plantă în ceea ce privește conținutul de vitamine și de substanțe minerale.
3. Urzica – Este foarte bogată în substanțe minerale și conține siliciu în formă biosolubilă. De aceea e așa de „prețioasă”.
4. Măcrișul – Este foarte bogat în taninuri (stimulează digestia), în vitamina C, în proteine, caroten și fier.
5. Părăluțele – Au un gust de nucă la fel ca salata verde și conțin vitamine și numeroase substanțe minerale.
6. Coada-șoricelului – În afară de taninuri și de substanțe amare, oferă o cantitate importantă de vitamine, cupru și potasiu.
7. Răcovina – Conține o cantitate mare de calciu, potasiu, fier, magneziu, vitaminele A, C, B1, B2 și B3.
8. Păpădia – Este bogată în proteine, vitamina C, potasiu și magneziu, fosfor și substanțe amare care stimulează digestia.
9. Pătlagina – Această plantă sălbatică furnizează substanțe minerale cu un conținut ridicat de zinc și potasiu, dar și de vitaminele C și B.
Rețeta supei din 9 plante
• Curăță și energizează organismul, după o iarnă lungă •
Ingrediente: 50 g unt, 1 ceapă mică tocată mărunt, 1 cățel mic de usturoi, 2 linguri făină, 250 ml frișcă lichidă, 1/4 l zeamă concentrată de legume, 250 g de 9 plante (vezi lista de mai jos), sare, piper, puțină nucșoară.
Mod de preparare: • Se topește untul într-o oală și se călesc ceapa și usturoiul, până ce devin sticloase. Se presară deasupra făina și se lasă puțin să se rumenească. • Se adaugă jumătate din frișca lichidă și din zeama de legume și se lasă să dea în clocot. • Se mixează restul de frișcă lichidă, restul de zeamă de legume și cele 9 plante și se introduc în supa oprită din fiert. • Se lasă puțin să se pătrundă și se condimentează cu sare, piper și nucșoară.
Folosire: Se consumă supa o dată sau de două ori pe săptămână, începând de primăvara devreme și până în Joia mare (verde), pentru întărirea organismului. Plantele folosite pot varia, important este să provină din zona geografică respectivă și să fie de sezon.
Bine de știut
Cifra 9 indică – în spațiul indo-germanic – printre altele, sfârșitul celor 3 luni friguroase de iarnă și începutul celor 9 mai calde. De aceea, primăvara, se consumau 9 plante sălbatice, în cinstea naturii care învie.
Romanian