Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Despre CARNE, în Postul Paștelui

• Organizația Mondială a Sănătății a recomandat recent reducerea con­su­mului de carne, pentru protejarea sănătății oamenilor, dar și a mediului în­conjurător. Oare chiar atât de periculoasă să fie aceasta pentru organism? Iată doar câteva din întrebările la care ne-am propus să răspundem în acest articol ce apare în Postul Mare al Paștelui •

Este carnea toxică?

Foto: Shutterstock

Într-un posibil top al toxicității alimentelor care for­mează baza hranei omenești, carnea ar conduce de­tașat, fiind hrana cu cele mai nefaste efecte pe termen lung asupra organismului, întrecând chiar și zahărul rafinat, margarina sau făina albă. Motivele pentru ca­re carnea este considerată un aliment cu grad ridicat de risc sunt numeroase: proteinele pe care le conține so­licită, atunci când sunt meta­bolizate, un efort mult mai mare din partea fi­ca­­tu­lui și a între­gului sistem di­ges­tiv; gră­si­mile sa­turate din car­ne afec­tea­ză grav inima și va­sele de sânge, du­­­­când la apariția arte­rio­­scle­ro­zei, trom­­­boflebitei, in­sufi­cienței cardia­ce. A­nu­mite substanțe toxi­ce puse în cir­cu­la­ție de către animal, în agonia din mo­men­tul sacrificării sale, produc în or­ga­nis­mul uman dezechilibre nervoase și en­do­crine. Con­su­mul exagerat de carne du­ce, trep­tat, la o încetinire a proce­se­­lor de eli­minare a substanțelor to­xi­ce și re­zi­duale, adică la o intoxicare len­tă și foar­te pericu­loa­să a organis­mului.

Există o clasificare a gradului de toxi­ci­tate a diferitelor tipuri de carne? Da, cea mai toxică este considerată așa-numita carne ro­șie, adică cea de porc, de vită, de oaie și de ca­pră, pre­cum și dife­ri­te­le tipuri de vânat. Mai puțin dă­u­­nă­toare este con­side­rată carnea albă, adică cea de pa­să­re. Iar carnea de pește, fie el oceanic sau de apă dul­ce, este una­nim a­pre­ciată ca fiind cea mai puțin to­xică.

Carnea din crescătorii – o adevărată otravă

În momentul de față, mai mult de 70% din car­nea con­su­mată la noi și în toată lumea „civilizată” este ob­ți­nută în crescătorii inten­sive, având, așadar, „nivelul de igi­enă și de calitate cores­pun­zător”. Aceasta doar în teorie, pentru că în realitate carnea obți­nută în aces­­te ade­vărate la­găre ale morții are o toxi­citate mult mai mare. Într-o asemenea cres­că­torie, un pui ajunge la matu­ritate în doar 12 săptămâni, în timp ce unu­ia care crește liber îi tre­buie de câteva ori mai mult timp ca să ajungă la ace­leași di­mensiuni. Cum se face aceas­­tă scamatorie a creș­terii într-o zi cât alții în zece? Îndopân­d animalul cu nu­tre­țuri concentrate pline de vita­mi­ne și de minerale sin­tetice, admi­nis­trându-i anti­bi­otice cu nemiluita și, mai ales, dân­du-i hor­moni de creștere. Toate aceste substan­țe se acumu­lează în carne, iar apoi ajung în sto­macul nostru, făcând ade­vă­rate ravagii. As­pectul pufos, ex­ce­sul de greutate, efe­mi­narea ex­cesivă a bărbaților occi­den­tali au ca sursă deze­chi­librele glandulare și meta­bolice pro­duse de carnea de cres­cătorie.

Carnea și E-urile

Pentru a fi apreciată de consumatori, carnea tre­buie conservată și prezentată într-o formă cât mai atră­gătoare. La ceva timp după ce a fost procesată, ea capătă însă în urma oxidării un aspect brun-cenu­șiu, deloc apetisant, are adesea multă grăsime în ea, iar mirosul aduce foarte bine cu cel al ani­ma­lului de la care provine. Or, ea tre­buie să fie de un roșu tonic, să fie aromată și să pară fragedă. Cum se face această cosmetizare? Cu ajutorul vestitelor E-uri, începând cu faimoșii nitriți (care dau căr­nii o minu­nată culoare roșie și produc nu­meroase ti­puri de cancer) și terminând cu cei mai noi frăgezitori și amelioratori de aromă folo­siți în industria mezelurilor. Toate aceste substanțe sunt ex­trem de dăunătoare or­ga­nis­mu­lui, afectând mai ales ficatul, in­tes­ti­nele, pancreasul, sistemul imunitar și cel nervos.

Carnea și cancerul

* Cancerul de colon – în cadrul unui studiu citat de prestigiosul BBC NEWS și reluat de principalele mij­loa­ce de comunicare    din lume, s-au observat obiceiurile culi­nare a nu mai puțin de jumătate de milion de oa­meni din Europa, pentru o perioadă de 10 ani. Concluzia este că riscul de can­cer de colon a fost cu peste o trei­me mai ma­re la cei ce consumă mai mult de 2 porții a câte 80 de grame de car­ne pe zi, decât la cei ce consumă cel mult o astfel de por­ție pe săptă­mâ­nă. Studiul a arătat și că o die­tă să­racă în fibre vegetale crește riscul can­cerului de colon cu încă 39%.

* Cancerul de sân – un studiu fă­cut la celebra Facultate de Medicină britanică Har­vard, pe 90.000 de fe­mei, a arătat că cele ce con­su­mă mai mult de 1,5 porții de carne pe zi sunt aproape de 2 ori mai expuse cancerului de sân, decât cele care consumă carne de maximum 3 ori pe săptămână.

* Cancerul de pancreas – o cercetare făcută de un institut me­dical din statul american Hawaii, con­­dusă de dr. Ute Nothlings și cole­gii săi și efectuată pe 190.545 bărbați și femei, a arătat o legătură directă între consumul de carne și creșterea ratei cancerului pan­creatic. Studiul a durat 7 ani, iar agenția Reu­ters, care a difuzat infor­mația, subliniază că nu e vorba de con­ținutul de gră­simi sau coles­terol din car­ne, ci mai ales de substanțele chimice folo­site la obținerea și la prepa­ra­rea ei, care sunt car­cino­genice.

* Limfomul non-Hodgkin – o știre a CNN din 30 aprilie 1996 citează un stu­diu făcut pe 35.000 de femei în vârstă și ara­tă că dieta cu multe grăsimi animale și car­ne, mai ales hamburgeri, dublează ris­cul apariției limfomului non-Hod­gkin. E­xistă în momentul de față zeci de ase­me­nea studii care ara­tă fără dubiu că la con­su­ma­torii de carne crește exponen­țial și ris­cul de a face cancer la sto­mac, can­cer hepatic, cancer ova­­rian, cancer la pros­tată etc.

Carnea, impotența și sterilitatea masculină

Un studiu recent realizat în Statele Unite arată că există o legătură directă între consumul de carne și grăsimi, în can­tități medii, și disfuncțiile erectile la bărbați. Marea problemă este că după 40 de ani, vasele de sân­ge sunt obturate și sclerozate mult mai rapid la con­su­matorii de carne, favorizând apariția impotenței vas­culare, ca­re este cea mai răspândită formă de im­po­tență. Apoi, hormonii de creștere, folosiți în crescă­toriile de animale și ajunși în ali­men­ta­ția noas­tră prin intermediul cărnii, duc la scăderea con­­cen­trației de testosteron la băr­bați. Rezul­tatul: numărul de spermatozoizi din sper­­mă scade dramatic, la fel ca și motilitatea aces­to­ra, ceea ce are drept consecință apariția sterilității mas­cu­line în diferite grade.

Carnea și sterilitatea feminină

Conform studiilor recente, consumul de car­­ne roșie crește ris­cul apariției endo­me­trio­zei cu 80 până la 100%. So­luția pentru scă­derea numă­rului de endo­me­trioze la femei­le tinere este reducerea con­sumului de carne și creșterea consu­mului de legu­me și vege­tale proaspete. O altă legătură ce a fost făcută de cer­ce­tători se referă la con­su­mul de mezeluri, strâns corelat cu apa­­riția afec­țiu­nilor ova­riene. Aproape toate tipurile de mezeluri sunt tra­tate cu nitrit de sodiu, un aditiv alimen­tar cu to­xicitate crescută, care, odată inge­rat, de­ter­mină în sistemul digestiv apariția ni­tro­za­mi­­nelor, cunoscute ca factori cauzatori de can­­cer, și care inter­ferează totodată cu ac­­ti­vita­tea normală a organelor reprodu­că­toa­re.

Carnea și obezitatea

Un articol publicat în „Interna­tio­nal Journal of Obesity”, se referă la un studiu pe 5 ani făcut la Oxford și arată că per­soanele mari consumatoare de carne sunt cu mult mai predis­puse la obezitate decât cele cu diete vegetariene. Cea mai mică creștere în greu­tate o pre­zintă cei care pe perioada studiului au făcut trecerea de la alimentația cu carne, la diete fără carne.

Carnea și bolile cardiovasculare

Un studiu publicat de „British Medical Journal” cu privire la rata morta­li­tății la consumatorii de carne și la vegeta­rieni, a adus câteva elemente ului­toare. Pe perioada de 12 ani a studiului, s-a observat că la consu­matorii de carne rata morta­lității a fost de 51%, iar la vegetarieni, de 28%. S-a constatat că persoanele care consumă foarte rar carne au inima și vasele de sânge sănătoase, până la vârste înain­tate. Mai mult, un regim vegetarian scade foarte mult riscul infarc­tului, al accidentului vascular cere­bral, precum și al trombozelor. Concluzia e una singură: sănătatea nu pierde, ci dimpotrivă, câș­tigă prin renunțarea de­finitivă la carne și adoptarea unui regim vege­tarian.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.