Rodica Culcer despre… „Nici o speranță de pace în Gaza”

– La peste șase luni de când luptătorii Hamas au pătruns din Gaza în Israel, ucigând aproxi­ma­tiv 1.200 de oameni și luând peste 200 de ostatici, pre­mierul israelian Netanyahu avertizează că: „Sun­tem la un pas de victorie, dar nu va exista o în­cetare a focului fără revenirea ostaticilor”. A reu­șit Israelul să neutralizeze mișcarea Hamas? Sunt semne că acest conflict se apropie de final? Se mai poate baza Israelul pe sprijinul Statelor Uni­te, acuzate de Ucraina că o privează de un spri­jin vital în apărarea împotriva Rusiei?

– În ciuda unor succese parțiale, armata israeliană nu a putut declara o victorie totală asupra mișcării Ha­mas. Principalii comandanți militari ai Hamas sunt în­că în viață și se ascund în vasta rețea de tuneluri con­stru­ită de-a lungul anilor în Gaza, pe care armata israeliană nu a reușit să o distrugă. Liderii politici ai Hamas trăiesc în afara țării, unde sunt greu de atacat.. În sfârșit, numeroși ostatici israelieni sunt captivi ai Hamas și există temeri serioase că unii au fost uciși, iar supraviețuitorii, potrivit unui raport ONU, sunt supuși unor tratamente crude și degradante. Așadar, deși gu­ver­nul Netanyahu le-a oferit israelienilor dubioasa satisfacție a unei răzbunări asupra palestinienilor din Gaza, uciși, înfometați și maltratați, victoria asupra Hamas rămâne un deziderat, iar israelienii și palestinienii sunt acum mai ostili unii față de alții ca oricând, ceea ce face planul președintelui Biden, privind un stat palestinian independent, inacceptabil pentru guvernul israelian. Mai mult, extremiștii religioși care fac parte din acest guvern cer reocuparea totală a Fâșiei Gaza și re-colonizarea ei cu evrei. În același timp, premierul Netanyahu nu își poate permite să negocieze serios o pace cu Hamas, oricât ar insista președintele Biden, nu numai pentru că Hamas este un negociator cinic și de rea credință, ci pentru că războiul este singurul care îl menține la putere. Mulți israelieni cer deja alegeri anticipate, pe care Netanyahu nu și le poate permi­te fără a risca să fie judecat și condamnat pentru că nu a prevenit atacul din 7 Octombrie. Presată de comuni­tă­­țile musulmane care susțin Partidul Democrat, Casa Albă amenință cu sistarea ajutorului militar pentru Israel. Totuși, nici un lider american nu poate abandona complet Israelul, fără a pierde votul evreilor americani. Pacea are deci deocamdată puține șanse în Orientul Mijlociu, iar riscul unui război regional se accentuează.

– Parchetul European, condus de românca Lau­ra Codruța Kovesi, a preluat de la procurorii bel­gieni ancheta în care președinta Comisiei Euro­pene, Ursula von der Leyen, este investigată pentru „interferență în funcțiile publice, distru­ge­rea de SMS-uri, corupție și conflict de interese” în nego­cie­rile purtate cu directorul general al Pfizer, Al­bert Bourla, pentru achiziția de vaccinuri. Cât de serioase sunt acuzațiile? Cum e văzută în presa eu­ropeană activitatea Parchetului condus de Kovesi?

– Deși în 2021, în plină pandemie și penurie de vaccinuri, acordul UE cu Pfizer a fost considerat un triumf, au existat și atunci suspiciuni privind nu­mărul imens de doze de vaccin achiziționate, în valoare de 4 miliarde de euro. Acuzațiile procurorilor sunt grave, iar faptul că Ursula von der Leyen a pretins că ” nu mai găsește” SMS-urile schimbate cu directorul general al Pfizer nu face decât să-i agraveze situația. De altfel, The New York Times, ziarul care a dezvăluit că acel schimb de mesaje a avut loc, a și intentat un proces Comisiei Europene, pentru refuzul acesteia de a-i permite accesul la informații de interes public. Suspiciunea de corupție se leagă de presupuse interese de afaceri ale soțului doamnei von der Leyen. De altfel, problema acestor negocieri a mai fost dezbătută și într-o comisie a Parlamentului European, fără rezultate concludente, iar Parchetul European, EPPO, a fost până acum discret, anunțând doar că investighează achiziția de vaccinuri, fără a menționa vreun suspect. Faptul că EPPO a preluat ancheta concretă a procurorilor belgieni care o vizează direct pe von der Leyen este însă grav pentru ea, căci EPPO are prerogative mult mai extinse decât procurorii belgieni, poate desfășura o anchetă de anvergură și, cunoscând-o pe doamna Kovesi, ea nu s-ar fi lansat într-o asemenea operațiune fără să aibă un temei juridic. În tot cazul, Ursula von der Leyen fusese deja obiectul unei plângeri formulate de Polonia, sub vechiul guvern conservator. Acum, Poloniei i s-a alăturat și Ungaria, țară care nu face parte din EPPO și este considerată una din cele mai corupte țări din Europa. Atât Pfizer, cât și președinta CE, au refuzat să comenteze. Nici EPPO nu declară nimic, dar ancheta este luată în serios de presa internațională, tocmai pentru că a fost preluată de o instituție respectată, condusă de un procuror pe cât de apreciat, pe atât de discret.