– De la mijlocul primăverii și până vara târziu, polenul plantelor, laolaltă cu poluarea, fac milioane de victime. Cele mai frecvente afecțiuni sunt cele respiratorii, iar dintre acestea, astmul bronșic, care e totodată și cel mai grav. În cele ce urmează, vă oferim cele mai bune remedii naturale împotriva acestei afecțiuni –
Este o boală respiratorie în care bronhiile, adică acele căi de acces ale aerului către plămâni, sunt inflamate și îngroșate, ceea ce împiedică respirația normală. În funcție de cauzele care produc inflamația bronhiilor, avem două tipuri de astm: astmul infecțios și astmul alergic, acesta din urmă fiind și cel mai frecvent întâlnit. Bolnavii de astm bronșic au în timpul crizelor o senzație de lipsă de aer, de greutate în respirație (dispnee), fiindu-le foarte dificil mai ales să expire. Primul lucru pe care trebuie să-l facă o persoană care bănuiește că e bolnavă de astm este să se prezinte la medic, singurul în măsură să stabilească un diagnostic precis și să identifice tipul astmului bronșic (alergic sau infecțios). În cazurile grave de astm, înlocuirea tratamentului alopat cu cel naturist este foarte riscantă, crizele de astm putând fi fatale în absența unor antispastice și bronhodilatatoare foarte puternice. De aceea, se recomandă urmarea unui tratament naturist numai în paralel cu cel alopat, o eventuală renunțare la medicația chimică făcându-se gradat și doar cu avizul specialistului în boli respiratorii. Dar în cazurile ușoare de astm, tratamentul naturist poate fi o opțiune excelentă.
Tratamentul natural al astmului
Plantele medicinale
* Trei-frați-pătați – are două efecte importante: curăță căile respiratorii de secreții, datorită efectului expectorant și dezintoxică puternic organismul, în condițiile în care acumularea de toxine este principala vinovată a apariției alergiilor respiratorii. Se ia sub formă de pulbere, obținută prin măcinarea cu râșnița de cafea a părților aeriene, câte o linguriță de patru ori pe zi. Un tratament durează 6 luni, urmat de 30 de zile de pauză, apoi se reia.
* Mugurii de coacăz-negru – sunt un cortizon natural, care se administrează pe cale internă. Se ia sub formă de macerat glicerinat (îl găsim în farmacii), câte 50 de picături de două-trei ori pe zi. Se fac, mai ales în perioada polenizării, cure de câte două luni, urmate de două săptămâni de pauză.
Uleiurile volatile
Se obțin doar industrial, deci vor fi achiziționate de la magazinele naturiste, iar înainte de a le folosi, studiați cu atenție prospectul și ambalajul, pentru că nu toate uleiurile volatile sunt complet naturale și pot fi folosite pentru tratamentul intern și extern.
* Uleiul natural de mentă – are efecte extraordinare în cazul acestei afecțiuni. Se administrează intern, cu miere, maximum 10 picături pe zi la adulți și 3-5 picături pe zi la copii. Extern, se folosește mai ales în timpul nopții, pentru dispersia vaporilor în încăperea în care stăm (dispersia se face cu ajutorul lămpii de aromoterapie). Menta are efect bronhodilatator, stimulează centrul respirației din sistemul nervos central, ușurează inspirația și expirația, previne și combate crizele de astm.
* Uleiul natural de brad – se folosește în același fel ca și cel de mentă. Este un bronhodilatator mai slab decât acesta, în schimb este mult mai bine tolerat pe termen lung. Are și efecte antiinfecțioase, prevenind apariția unor infecții respiratorii care ar agrava astmul alergic.
Alimentație
În perioada crizelor de astm, se consumă doar alimente hipoalergenice, adică legume verzi: fasole verde, varză, salată verde, broccoli, frunze de ridiche de lună, sub formă de suc diluat sau de zeamă de fiertură, cu foarte puțină sare. După ieșirea din criză și revenirea respirației la normal, se introduc sucurile proaspete și salatele de fructe, supele de legume, salatele de legume și, treptat, brânza (dar nu fermentată!) și ouăle. În general, în cazul astmului se recomandă deloc sau foarte puțină carne slabă sau pește. De asemenea, este contraindicată hrana la conservă, fie ea de casă sau procesată industrial. Nu se vor consuma nici alimente cu aditivi sintetici (E-uri) de genul îndulcitorilor, afânătorilor, coloranților, amelioratorilor de gust și de aromă, conservanților. O mare grijă trebuie acordată și în cazul alimentelor alterate sau care au stat ceva mai mult timp depozitate, deoarece chiar și un mucegai minuscul, greu sesizabil prin gust, poate declanșa crize astmatice grave, chiar fatale.
Dintre alimentele-medicament în astm menționăm:
* ceapa, usturoiul verde, ridichile și leurda – toate au efect decongestionant, expectorant și antiinfecțios, ajutând la eliberarea căilor respiratorii de secreții și la ușurarea respirației.
* urzicile, spanacul, orzul verde, salata verde – sunt alimente bogate în clorofilă, o substanță care are efecte anti-alergice și antiinflamatoare verificate în timp și stabile.
* lactatele naturale puțin prelucrate – adică laptele proaspăt, iaurtul, brânza dulce sunt, în cantități mici și medii, o excelentă sursă de calorii, care nu împovărează cu toxine organismul. Ele nu vor fi însă consumate de persoanele cu alergie la lactoză.
* zarzavaturile verzi – pătrunjelul, țelina, mărarul, când sunt consumate în perioadele dintre crize, sunt un excelent protector și curățitor al plămânilor și al căilor aeriene.
* apa – va fi preferată cea plată sau de izvor, nepoluată și netratată în stațiile de epurare. Se va consuma în cantități sporite – minimum 1,5 litri pe zi.
Aerul
Un tratament cu aer de pădure, pentru a fi eficient, durează minimum 12 zile, timp în care se vor face plimbări în aer liber, în pas lejer, respirând cât mai amplu și profund. Cele mai bune momente sunt dimineața la ora 11 și noaptea la orele 23.
Un alt aer cu efecte favorabile extraordinare asupra astmaticilor este cel respirat în saline. Are o umiditate redusă și efecte antiseptice, efectul iritant și bronhospastic fiind inexistent în cazul acestui aer. În România există și aparatele de tip „SALIN”, care creează în încăperi un aer relativ similar cu cel din exploatările de sare, fiind foarte eficient în terapie.
Aerosoli naturali
Sunt particule fine de lichid care plutesc în aer și ajung direct la nivelul bronhiilor și al plămânilor, atunci când sunt inspirate, exercitând efecte terapeutice. Există două feluri de aerosoli naturali:
* Aerosolii din pădurile de conifere – se formează mai ales în sezonul cald, în zilele cu soare puternic, când pădurile de brad, pin, larice sau molid emană cantități imense de vapori de apă cu uleiuri volatile, vapori care, căpătând sarcină electrică, devin aerosoli. Acești aerosoli sunt excelenți în cazul astmului infecțios.
* Aerosolii marini – se formează din particule fine de apă sărată în locurile în care valurile se sparg de stânci sau de diguri. O simplă plimbare în timpul dimineții sau al serii în aceste zone de litoral are valoarea unui tratament intensiv cu acești aerosoli, care reduc puternic sensibilitatea alergică la nivelul aparatului respirator, desfundă bronhiile și bronhiolele, reduc inflamația. Același efect îl au și aerosolii obținuți cu instalații speciale, în bazele de tratament cu ape sărate (Techirghiol, Lacul Sărat, Amara, Eforie, Sărata Monteoru etc.).
Gimnastica respiratorie
Ideea că respirația vine de la sine și, deci, nu are importanță cum respirăm, este profund greșită. În cazurile de astm, și doar zece respirații controlate, efectuate de câteva ori pe zi, ajută enorm bolnavul să nu intre în criză și chiar să iasă mai repede din ea și cu mai puține medicamente. Pentru astmatici, două lucruri sunt foarte important de învățat: 1. să respire complet, folosind toate segmentele pulmonare; și 2. să aibă o expirație mult mai lungă decât inspirația (inspir 4, expir 7 secunde). Pare prea simplu, poate chiar simplist, dar efectele terapeutice benefice ale acestor demersuri sunt cu adevărat uluitoare. Iată în continuare tehnici de gimnastică respiratorie extrem de utilă. Ea este preluată din yoga și a fost aplicată cu mare succes în clinicile de profil occidentale, fiind cunoscută sub numele de respirația completă. Modul de execuție este simplu: ne așezăm pe un scaun ținând spatele drept. Expirăm adânc numărând până la 7, ne ținem respirația vreme de 10-15 secunde, după care inspirăm pe nas tot 7 secunde, gradat, calm, dilatând la maximum nările, așa încât aerul să pătrundă aproape fără zgomot. Se fac în total minimum 20 (ideal ar fi 50) de astfel de respirații complete pe zi. În fazele avansate de practică a acestei tehnici, vom urmări ca expirația să devină, gradat, de două până la patru ori mai lungă decât inspirația.
În caz de criză astmatică
Plămădeală de usturoi
Se taie două căpățâni de usturoi cu tot cu coajă, în felii cât mai fine, și se pun la macerat în jumătate de litru de țuică de țară, în care se mai adaugă și cojile (partea colorată) de la patru cepe și două linguri de miere. Preparatul se ține la macerat vreme de 15 zile, scuturând zilnic sticla, pentru o mai bună extracție a principiilor active. Se filtrează apoi printr-un tifon. În caz de criză de astm, se înmoaie o bucată de zahăr în acest alcool și se suge încetișor. Nu este un remediu infailibil, dar la unii astmatici face adevărate minuni pentru oprirea crizelor.
