La masă, cu inima

– Sănătatea inimii începe cu ceea ce mâncăm. Pu­ne­ți-i pe masă alimentele preferate și o să bată ca și clo­­­potele din Nôtre-Dame –

Mâncare proaspătă

Ierburi și salată

Faceți-vă timp să mâncați în tihnă și încercați mereu să vă preparați mâncarea astfel încât să fie cât mai proaspătă și ape­tisantă. Salatele cro­can­te, legumele proas­pe­te, dar și plantele sălbatice, precum pă­pădia, urzica, urzica moartă sau pi­ciorul-caprei, conțin nu­meroase vita­mi­ne, mi­nerale, carbo­hidrați să­nă­toși, proteine ​​și sub­stanțe vegetale secundare, care au efecte antioxi­dante și susțin astfel sănă­tatea celulară.

Fibrele

Produse din cereale integrale

Produsele din cereale integrale conțin vita­mine din grupa B și fibre valoroase. Ele ne men­țin sen­zația de sațietate mai mult decât o fac pro­dusele din făină albă, nu cresc la fel de rapid ni­velul zahă­rului din sânge și ne ajută să evităm atacu­rile de foame.

Carnea și peștele sunt bune, dar cu moderație

Consumate cu moderație, carnea și peștele ne oferă proteine, vitamina D, zinc, iod, fier, acizi grași și multe alte substanțe valoroase. Nu e indicat să mâncăm carne mai des de o dată pe săptămână, de­oa­rece ea favorizează inflamația și arterioscle­roza.

Grăsimile bune

Acizii grași Omega

Grăsimea este un nutrient esențial. Însă nu orice tip de grăsime este sănătos pentru vasele noastre de sânge. Recoman­date sunt uleiurile obținute prin presare la rece din măs­line, semințe de in sau rapiță, care sunt bogate în substanțe vegetale secundare și acizi grași nesaturați. Foarte sănă­tos este și uleiul de pește, cu un conținut ridicat de acizi grași Omega-3, de­oarece aceștia inhibă inflamația, îmbunătățesc func­ția mitocondriilor și fluidizează sângele. Un­tul este, de asemenea, sănătos, deoarece conține mulți acizi grași Omega-3 și vitamine care pro­tejează vasele de sânge. În schimb, ar trebui să evi­tăm grăsimile modificate chimic și hidro­ge­nate, precum cele care se găsesc în produsele ief­tine de patiserie, în chipsuri, în cartofi prăjiți con­gelați și în alte alimente gata preparate, deoarece acizii grași trans pe care îi conțin cresc riscul de arterioscleroză. Cel mai bine e să evităm pe cât posibil alimentele semipreparate și să pre­gătim mereu mâncăruri proaspete. În acest scop, ne putem folosi de rețete foarte simple, pe care le găsim în unele cărți de bucate sau pe internet. Dacă mâncarea de la cantină sau din oraș nu cores­punde nevoilor noastre, ne putem lua la serviciu, mâncare gătită, într-o caserolă. Deosebit de potrivite pentru a fi luate la birou sunt supele, tocănițele sau bolurile cu de toate (numite și Buddha Bowls), pe care le putem pregăti de fiecare dată în mod diferit, sau salatele, care pot fi consumate și reci. În gene­ral, e mult mai ieftin și mai sănătos să ne aducem singuri mâncarea de acasă, decât să mergem la un restaurant sau la cantină.

Uleiul de măsline

Acest ulei ne oferă atât de multe beneficii, încât l-am putea considera un medicament. El conține acizi grași nesaturați, în special acid ole­ic, în pro­por­ție de 70%. Nume­roa­se stu­dii au arătat că, de­oarece este bo­gat în acizi grași O­mega-3, uleiul de măs­line re­duce arte­rio­scle­roza, combate inflamația și scade riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Uleiul de măsline este folosit pe scară largă mai ales în bucătăria mediteraneeană. Când îl cumpărați, asigurați-vă că măslinele au fost presate la rece, pen­tru că uleiul obținut astfel are o calitate supe­rioară și conține mai multe substanțe vege­tale secundare. Uleiul de măsline poate fi folosit la salate și la gătit. Toate astea, cu condiția să nu fie contrafăcut, așa cum se întâmplă adesea, cu cele din comerț.

Curcuma                       

Turmericul are puternice efecte antiinfla­ma­toare, motiv pentru care poate combate inclusiv arterioscleroza. Dacă nu doriți să apelați la su­plimente alimentare pe bază de curcuma, fo­losiți turmericul la gătit sau ca ingredient, în ter­ciul pe care îl con­sumați la micul de­jun. El se potri­vește cu toa­te mân­cărurile de tip curry, poate fi com­bi­nat cu un mare nu­măr de legume sau poa­te fi folosit pentru a prepara așa-numitul „lap­te auriu”, care mai conține lapte de ovăz, ghimbir, carda­mom, scorțișoară, piper și un pic de miere. În combinație cu piperul, efectul turmericului crește.   

Galangalul

Galangalul este cunoscut drept condimentul lui Hildegard von Bingen. Cam la fel de iute ca piperul și folosit ca și acesta în bucătărie, ga­langalul dilată arterele coronare și îmbunătățește astfel circulația sângelui în inimă. Galangalul face parte din familia ghimbirului, având efecte antispastice, di­ges­­tive, anti­bac­te­riene și antiin­fla­­matorii. El poa­te fi folosit la su­pe, la prepa­ra­tele cu orez, la tocă­ni­țe și la ase­zonarea le­gu­melor.

Usturoiul, ceapa și leurda

Pe lângă alte substanțe vegetale secundare va­loroase, legumele din familia cepei conțin diverse substanțe sulfuroase, care, atunci când sunt folo­site în bucătărie, pot să reducă tensiunea arterială și pot fluidiza sângele. Au de asemenea un efect antioxidant și anti­bac­terian. Fiți însă prudenți dacă luați în același timp medi­ca­mente pentru sub­ție­rea sângelui sau dacă aveți tensiunea arte­rială foarte scăzută. Întrucât pot provoca flatulență, legumele din familia cepei sunt adesea mai bine tolerate dacă nu sunt consumate crude, ci sunt ușor călite.

Ceaiul verde

Consumul regulat de ceai verde poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare, pre­cum hipertensiunea arte­rială și arterioscleroza. Și în acest caz joacă un rol important substanțele ve­getale secundare. Este vorba mai ales despre ca­techine, din grupa flavo­noidelor, care previn de­pozitele vasculare și îm­bu­nătățesc circulația sângelui. Ceaiul verde in­fluențează pozitiv și metabolizarea zahărului și a grăsimilor. Însă nu toată lumea tolerează la fel de bine ceaiul verde, deoarece acesta poate pro­voca în unele cazuri individuale agitație și tahicardie. Pentru a evita riscurile, beți maximum două căni pe zi. Cel mai bine este să preparați ceaiul cu apă încălzită la aproximativ 80 de grade și să-l lăsați la infuzat timp de trei minute.­

Pesto din ierburi sălbatice

Ingrediente pentru 1 borcan: 1 legătură de ier­buri sălbatice (măcriș, pătlagină îngustă, pă­pădie, urzică și multe altele), 50 g miez de nucă,    1⁄2 cățel de usturoi, 50 g brânză de burduf, 20 ml ulei de nucă, 30 ml ulei de rapiță, sare si piper

Preparare: spălați ierburile sălbatice, uscați-le și smulgeți-le frunzele. Tocați grosier nucile și pră­jiți-le până se rumenesc. Curățați și tăiați cățelul de usturoi. Fărâmițați brân­za de burduf. Puneți toate ingredientele într-un recipient înalt și pa­sați-le, până când capătă consistența unui piure. Condimentați cu sare și piper și turnați amestecul într-un borcan steril. Puneți-l la păstrare într-un loc răcoros și în­tu­ne­cat.