• Vă sperie faptul că memoria dvs. începe să semene tot mai mult cu o sită spartă? V-ați dori, în schimb, o memorie de elefant? Vă propunem zece exerciții simple, cu ajutorul cărora veți izbuti din nou să țineți minte totul •

Pauza de prânz. Ieșiți să faceți repede câ­teva cumpărături. Dar mai întâi mergeți la un bancomat, să scoateți niște bani. Apa­ratul vă cere să introduceți PIN-ul. Care era numă­rul? 2624? 2426? 2462? Cardul vă e refuzat, ați ră­mas fără bani. Sau: cum se numește colega cea no­uă? Unde mi-am pus telefonul mobil? Vărul meu își serbează luna asta ziua de naștere – însă pe ce dată, mai exact? Când agi­tația cotidiană slăbește me­moria, ne panicăm imediat: „Vai de mine, devin ui­tuc!”. Nu vă temeți. Asemenea lap­susuri sunt foarte rar semne ale unei îmbolnăviri. De cele mai multe ori, ele sunt provocate de stres.

Creierul uman își păstrează și la bătrânețe capacitatea de a învăța

„Chiar și campionii memoriei, care și-au înscris numele în Cartea recordurilor, își uită uneori pro­priul număr de telefon”, ne încredințează specia­liș­tii. „Este important de știut că nu există o memorie perfectă, dar exersând zilnic, o putem face să pro­greseze mult”. Cer­ce­tătorii din domeniul neurobio­lo­giei, care urmăresc desfășurarea proceselor de gândire prin intermediul tomografiei computerizate, au ajuns în pre­zent la o con­cluzie încurajatoare: cre­ie­rul uman își păs­trează și la bătrânețe capa­ci­tatea de a în­văța. Și, pus în fața unor ce­rințe noi, reac­țio­nează cu o mare flexibilitate: „Avem de-a face cu un organ mult mai elas­tic de­cât s-a crezut până acum. Cre­ie­rul își mă­rește randa­mentul atunci când îl an­trenăm regulat”.

Am ales pentru dvs. zece exer­ciții ușoare, ce pot fi integrate oricând în programul zilnic obișnuit. Încer­cați-le, și veți constata apoi că singurul lucru pe care îl mai uitați este… uitarea.

Cum vă antrenați memoria

1. Exercițiul gesturilor întoarse pe dos

Pare o nebunie, dar e simplu și extrem de efi­cient: schimbați modul cum vă folosiți mâinile, în situațiile ba­nale ale vieții de zi cu zi. Pieptănați-vă cu stânga (iar dacă sunteți stângaci, cu dreapta). Luați ceașca de cafea cu mâna cealaltă, amestecați cu lingurița în sens invers mersului limbilor cea­su­lui. Notați-vă ceva, scriind cu mâna cealaltă. Puneți-vă la treabă ingenio­zitatea: unde se mai găsește ceva care poate fi făcut pe dos? Încercați imediat. Efec­tul: procedând astfel, spargeți tiparele rutinei zilnice și așa „activați o zonă a creierului pe care n-o solicitați de obicei”, explică spe­­cialiștii.

2. Exercițiul jocului copilăresc

Când vă aflați în drum spre serviciu ori ați plecat la cumpărături, pândiți cu toate simțurile ceea ce întâlniți în cale, ca un copil curios: priviți, pipăiți, ascultați, adulmecați! Cum miros pomii în floare? Dacă tre­ceți pe lângă o brutărie, vă umple nările aroma pâi­nii proaspete? Pășiți sau mergeți cu bicicleta pe asfalt, nisip ori pavaj? Cum le simțiți? Ce auziți pe stradă: cla­xoanele mașinilor, clinchetul de averti­za­re al bici­cletelor, hu­rui­tul motocicle­telor în viteză? Prin­deți crâmpeie din conver­sa­țiile oamenilor pe lân­gă care tre­ceți. Acasă, închideți ochii și stră­duiți-vă să vă orien­tați „pe bâj­bâite” în propria dvs. lo­cu­ință. „Ar trebui să ne sti­mulăm sim­­țurile într-un mod ieșit din co­mun”, ne sfă­tuiesc neu­ro­logii. „Aceasta acti­vează co­ne­xiuni la care foarte rar facem apel”. Este o mo­da­litate de a îmbunătăți ran­damentul cre­ierului.

De asemenea, vă puteți deprin­de – tot în joacă – să percepeți dina­dins în detaliu persoanele necu­nos­cute, tra­seele noi, eve­nimentele inedite și veți observa, luni de zile mai târziu, că me­moria dvs. le-a re­ținut întoc­mai. Cu cât intră în joc mai multe simțuri, cu atât mai dura­bil vor fi stocate în me­morie experiențele trăite. La fel explo­rează și cei mici lumea, jocul lor copi­lăresc are o utilitate practică.

3. Exercițiul literelor duble

Pentru a efectua acest exercițiu, aveți nevoie de un ziar și un pix colorat. Alegeți-vă un articol și citiți-l cursiv, însemnând în același timp cu pixul orice „t” ați identificat sau, dacă preferați, orice „ș”. Apoi avansați cu o treaptă de dificultate, com­pli­când puțin exercițiul: marcați la fiecare cuvânt literele care apar în el de două sau mai multe ori. Nu stați mult pe gânduri, parcurgeți textul într-un tempo alert, fără să tărăgănați. Veți băga îndată de sea­mă cum vă crește puterea de concentrare. „Sentimentul reușitei și plăcerea de a exersa stimu­lează memoria”, afirmă specialiștii.

4. Exercițiul de la locul faptei

Puneți-vă întrebările tipice, întâlnite în orice film polițist. Ce făceați ieri, pe la ora asta? Unde vă aflați? Cum erați îmbră­cați? Și ce făceați acum două cea­suri? Dar cu puțin timp în urmă, îna­inte de    a începe să citiți acest articol? Scopul exercițiului nostru este acela de a vă dezvolta atenția față de pro­priile ac­țiuni. El constituie un antrena­ment efi­cace pentru memoria de scurtă durată.

5. Exercițiul „călușul”

Bateți energic pasul de marș pe loc. De fiecare dată când genun­chiul dvs. stâng se avântă în sus, atin­geți-l cu palma dreaptă, și invers, așa cum fac băr­bații când dan­sează călușul. Executați mișcările cu atâta elan, încât atunci când genunchiul mer­ge iarăși în jos, brațul să se înalțe până dea­su­pra capului. Repetați de mai mul­te ori, alter­nând ge­nunchii. Veți obține un dublu avan­taj: pe de-o parte, se acti­vea­ză circulația sân­ge­lui și, pe de altă parte, se dez­vol­tă coordonarea mus­cu­lară. Acest exercițiu ajută și la eliminarea blocaje­lor activi­tății cere­bra­le, căci prin miș­carea în­cruci­șată, vă stimu­lați ambele emisfere ale creierului.

6. Exercițiul Leonardo

Imaginați-vă că aveți fixată în vârful na­sului o pensulă, cu care pictați în aer un „8” culcat – în culoa­rea dvs. preferată! Miș­carea tre­buie să fie relaxată și armonioasă. Respirați liniștit. Lăsați umerii să atârne des­­tinși. Transpuneți-vă în postura lui Leonardo da Vinci sau a unui pictor pe care îl în­drăgiți în mod spe­cial. Această miș­care inter­sectată are darul de a înviora prompt un creier obo­sit. Ca și de a eli­mina efi­cient stresul care vă blo­chează memoria.

7. Exercițiul agenților secreți

Numiți-l, dacă doriți, și „jocul spargerii codu­rilor”. Cu acest exercițiu puteți men­ține buna dis­po­ziție a pasagerilor din mașina dvs., atunci când v-ați blocat în trafic și totodată dați un ajutor binevenit creierului dvs., de­oa­­rece vă antrenați inventivi­tatea de limbaj. Uitați-vă la plăcu­țele de înmatricu­lare ale mașinilor din preajmă și formați spon­tan pro­poziții ce încep cu literele res­pec­tive. Aceeași tehnică vă dă posibilitatea să me­morați ra­pid un număr de mașină, în situații care vi se par sus­pecte.

8. Exercițiul imaginilor-simbol

O listă de cumpărături scutește creierul de efort, dar ce se întâmplă dacă ați uitat-o acasă? Antrena­men­tul mental este o variantă mai avantajoasă. Cum se pro­­cedează? Luați o hârtie și schițați din câteva linii ur­mă­toarele două­spre­zece imagini, la dimen­siuni mici și mult simplificate: o lu­mânare, o lebădă, un cactus cu trei brațe, un trifoi cu patru foi, o mână cu cinci de­gete, o trompă de ele­fant îndreptată în sus, un steag care flutură spre stânga, o clepsidră, o pipă sprijinită în coadă, un bărbat lângă o tobă mare, două faruri ală­tu­rate, un ceas. Vă veți da seama ime­diat: imaginile simbolizează cifrele de la unu la doi­sprezece. În­vățați pe dinafară simbo­lu­rile – și anu­me, în felul următor: „Lu­mânarea în­seam­nă unu, le­băda doi, cactusul trei” și așa mai de­parte. Du­pă ce v-ați familia­rizat cu succe­siunea de ima­gini, asociați men­tal simbolurile cu pro­dusele pe care do­riți să le cumpărați. De pildă, închi­puiți-vă (și vi­zua­lizați) că lumânarea stă pe o pungă de lapte, le­băda poartă în cioc o plasă cu ceapă, de cactus atâr­nă niște crenvurști etc. Aveți nevoie doar de puțină prac­tică și în curând veți aplica metoda fără cel mai mic efort.

9. Exercițiul autobiografic

Închipuiți-vă că trebuie să vă scrieți auto­bio­grafia. Vă aflați din nou la școala ele­men­tară. Cine era, la data aceea, prietena dvs. cea mai bună? Cum ară­ta? Ima­gina­ți-vă sala de clasă, cu toate amă­nuntele ei. Era o încăpere luminoasă ori întuneca­tă? De la locul dvs., puteați privi pe fe­reas­­tră? Elevii făceau deseori gă­lăgie? Ce mirosuri pluteau în aer? Re­me­morați-vă pe rând colegii de clasă și profesorii. Nici nu vă va veni să credeți cât de mulți veți regăsi în amintire. E un exercițiu ideal pentru a vă an­trena memoria persoanelor.

10. Exercițiul de autosugestie

Serviți-vă de forța benefică a su­ges­­tiilor pozitive, cu ajutorul cărora vă puteți atin­ge scopurile mai ușor, fiindcă ele șterg con­vingerile negative. Dacă aveți de purtat o discuție importantă și vă temeți că me­moria ar putea să vă tră­deze, compuneți-vă o afirmație pe care o veți rosti zilnic, de cât mai mul­te ori, cu ochii închiși. De exem­plu: „Știu tot ce-mi tre­buie și sunt pe deplin li­niștit”. Atenție: e important să exersați în fie­care zi!