– Cetățenii UE au fost chemați la urne la începutul acestei luni, pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. Cum se vede viitorul apropiat al Uniunii Europene, prin prisma rezultatelor de la europarlamentare? Ce impact poate avea pentru România noua configurație legislativă de la Bruxelles?
– În ciuda creșterii numărului de aleși aparținând partidelor suveraniste, anti-europene, extremiste, noua configurație politică a PE nu diferă prea mult de cea veche, deoarece se menține majoritatea asigurată de o alianță PPE-S&D-Renew (populari-socialiști-liberali de centru-stânga), doar proporțiile diferă, pentru că Renew a pierdut 22 de mandate, la fel ca Verzii. România este bine reprezentată, atât în PPE, prin PNL, cât și în S&D, prin PSD, dar și-a redus prezența în Renew, din cauza rezultatelor slabe înregistrate de USR. Așadar, dacă europarlamentarii noștri se vor dovedi competenți și conștiincioși, România își va putea promova proiectele și va conta. Din păcate, lista noastră de europarlamentari cuprinde destule personaje care nu au făcut nimic în mandatul anterior și nu gândesc ca niște europeni. Intrarea în PE a unor personaje precum Diana Șoșoacă, deja inclusă la categoria „ciudați”, de presa europeană, riscă să ne afecteze imaginea. Rămâne de văzut în ce grupuri vor intra noii veniți din AUR și SOS: în ECR, grupul conservatorilor, condus de partidul premierului italian Giorgia Meloni, sau în ID, grupul anti-europenilor radicali? AUR a dorit să se asocieze ECR, dar nu a fost acceptat, căci grupul are poziții moderate și colaborează cu Comisia Europeană. În privința politicii, știm deja că PPE, cel mai mare partid din PE, dorește atenuarea radicalismului „Pactului Verde”, dezvoltarea agriculturii și industriei europene, continuarea sprijinului pentru Ucraina și o politică europeană viguroasă în domeniul apărării. După toate probabilitățile, președintele Iohannis nu a fost luat în calcul pentru una din cele patru funcții de conducere la nivel european. Dacă va fi ignorat până la final, va fi doar eșecul său personal, nu al României. Pentru România, importante vor fi persoana comisarului european și departamentul pe care îl vom obține. De fapt, rolul nostru în Europa depinde în primul rând de noi.
– Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat Ungaria la plata unei sume forfetare, de 200 de milioane de euro, plus o amendă de 1 milion de euro pentru fiecare zi în care nu-şi modifică legislaţia, privind protecţia migranţilor. Poate fi acest moment un precedent în relația Uniunii cu statele rebele precum Ungaria? În ce fel îl afectează această decizie a justiției pe premierul Viktor Orbán?
– Este evident că UE folosește toate mijloacele pentru a-i demonstra Ungariei că nu se mai bucură de imunitate pentru obstrucționarea intereselor europene, ca pe vremea Angelei Merkel. Budapesta se află deja în plină procedură de aplicare a articolului 7, care prevede suspendarea dreptului său de vot în forurile europene, pentru abateri trecute de la legislația europeană. Pentru aplicarea acestui articol este însă nevoie de un vot politic unanim, greu de obținut, în condițiile în care, deși Polonia are acum un guvern pro-european, Slovacia este guvernată de suveraniștii lui Robert Fico, care se tem de crearea unui precedent riscant și pentru ei. Intervenția justiției europene depinde însă doar de magistrați, nu de politicieni, motiv pentru care Comisia Europeană poate apela la ea cu mai mult succes. Problema este însă că, deocamdată, în UE și NATO, marile decizii necesită votul unanimității, iar modificarea tratatelor europene care ar introduce votul majoritar trebuie, și ea, aprobată, de toate statele membre. Iar unanimitate fără Ungaria și Slovacia nu există, astfel încât Viktor Orban își negociază la sânge și la limită susținerea, fie și parțială, pentru deciziile UE și NATO. Cel mai recent caz a fost demersul prin care Mark Rutte a reușit să obțină sprijinul Budapestei și al Bratislavei, pentru candidatura sa la funcția de Secretar general al NATO (izolându-l complet pe Klaus Iohannis), în schimbul unor concesii majore. Viktor Orban va continua deci să facă acest joc, pentru a încerca să obțină amânarea plății amenzii CJE. Doar că acum, povara financiară a acestei amenzi va fi folosită de adversarul politic al lui Viktor Orban, Peter Magyar, al cărui partid a obținut peste 30% din voturi la recentele alegeri europarlamentare, înscriindu-se în grupul PPE, cel mai puternic din PE. Puterea lui Viktor Orban începe deci să se erodeze pe plan intern. În aceste condiții, și UE are mai multe șanse să-l neutralizeze.
Romanian