Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Ce mai punem în farfurie?

• Grăsime nu, pâine nu, dulciuri nici atât! Poruncile alimentare sea­mă­nă tot mai mult cu un chin. Dar cores­pund ele realității? Care sunt corecte și care nu? Folosiți sfa­tu­rile care urmea­ză drept ghid •

Da sau NU?

Doi litri de apă pe zi reprezintă un minimum

Foto: Shutterstock – 3

Nu există niciun fel de dovezi în sprijinul con­vingerii, purtate din gură în gură și împărtășite de multă lume, că ar fi suficient să bem mari cantități de apă, pentru a preveni o sumedenie de boli. Prin alimentație, noi ne asi­gurăm deja un aport de lichide de apro­ximativ 700 de mililitri pe zi. Res­tul necesarului zilnic, echivalând în medie cu 1,5 litri, ni-l putem acoperi consumând apă, ceaiuri, cafea ori sucuri de fructe. Atâta doar că este de preferat ca băuturile să fie neîn­dul­cite.

Un mic dejun substanțial este important   

„Să mănânci dimineața ca un rege…” – această veche zicală e de mult depășită. Într-adevăr, micul dejun sporește randa­men­tul și capacitatea de concentrare de care avem mare nevoie în cursul dimi­neții. Însă, contrar opi­niilor cu­rente, nutriționiștii au descoperit că ingerarea unui număr impresionant de calorii la cele dintâi ceasuri ale zilei nu ne determină defel să mâncăm mai puțin la prânz ori la cină. De aceea, un mic dejun copios nu previne supra­ponderalitatea, ci dimpotrivă, o poate favoriza. Ba chiar unii specialiști recomandă renunțarea la micul dejun, respectiv decalarea primei mese a zilei (așa-numitul „post temporar”), în scopul reducerii greutății corporale și al îmbunătățirii sensibilității la insulină.

În lipsa cărnii, vom fi amenințați de carențe   

Carnea este realmente un aliment foarte hrănitor, mai ales dacă animalul a fost sănătos și crescut în condiții corespunzătoare. Dar și vegetarienii au posi­bilitatea să-și aprovizioneze organismul cu tot ce necesită el. O combinație echilibrată de legume, fruc­te, cereale integrale și produse lactate, leguminoase, semințe și ouă, le va furniza suficiente vitamine, oligoelemente și fibre. Însă adepții dietei vegane trebuie să-și compună atent meniul, pentru a evita eventualele fenomene de ca­rență și distrofie.

Carnea îmbolnăvește   

Unele studii indică acest lucru. Consumul zilnic a 50 de grame de carne procesată, cum sunt de pildă mezelurile, crește probabilitatea de apariție a bolilor cardio­vas­culare, la fel ca și obiceiul de a mânca mai mult de 500 de grame de friptură, șnițel sau tocătură pe săptă­mână. Pe de altă parte, n-ar fi exclus ca acesta să fie mai degrabă un efect al stilului de viață ce-i carac­teri­zează pe marii amatori de carne. În cazul unei per­soane care trăiește sănătos, riscul este minim. De asemenea, se poate presupune că și calitatea cărnii joacă un anumit rol.

Cerealele integrale ne mențin sănătoși

Desigur, ele conțin mult mai mulți nu­trienți și minerale decât boabele de­cor­ticate. Alegerea pro­du­selor din ce­reale integrale în locul celor din făină albă poate avea efecte benefice pentru sănă­tate, cum ar fi mic­șorarea ris­cului de ­diabet.

Margarina este mai sănătoasă decât untul

Încă un mit din vremea când oamenii de știință se încăpățânau să arunce anatema asupra grăsimilor de origine animală. Untul se compune exclusiv din gră­simi provenite din lapte, conține vita­mi­nele D, A, E și K, se digeră ușor și are un număr de calorii aproxi­mativ egal cu al margarinei. Aceasta este pre­pa­rată industrial, din grăsimi ve­getale, prin procedeul numit hi­dro­genare. În prezent se știe că grăsimile hidroge­nate sunt deosebit de primejdioase pentru sănătate, cres­când riscul de apariție a unor afecțiuni cardio­vas­culare, îndeosebi a bolii coronariene ischemice.

Îndulcitorii sintetici ajută la slăbit

Întrebuințarea lor ne poate aduce chiar niște kilo­grame în plus. Aportul de energie se lasă așteptat, ceea ce ne determină să mâncăm mai mult sau face ca metabolismul să treacă la funcționarea în regim de economie. Pe termen lung, ambele pot duce la o creș­tere a greutății corporale.

Cinci porții de legume și fructe pe zi ne țin sănătoși

Într-adevăr, rezultatele studiilor par să confirme aceasta. S-a constatat că persoanele care mănâncă re­gu­lat le­gume și fructe proas­­pete au o speranță de viață mai mare și su­feră mai rar de afec­țiuni cardiace cu deznodământ letal. Autorii unui studiu britanic de anvergură au ajuns chiar la concluzia că șapte porții pe zi reu­șesc să scadă rata mortalității.

DIANA ROUA

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian