Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Regim alimentar pentru hepatită cronică și alte boli de ficat

Așa m-am vindecat…

• Regimul pe care îl recomand bolnavilor de ficat l-am experi­men­tat pe cont propriu, cu rezultate de excepție: vindecare totală. Îți trebuie voință, dar merită. E un drum sigur și „curat” către sănă­tate. Mult succes! •

Pentru vindecarea bolii, trebuie respectate câteva principii alimentare dietetice:

Alimente interzise

Există 4 grupe de alimente ce trebuie evitate, cel puțin patru săptămâni, pentru ca organismul să suporte hrana dietetică.

1. Orice fel de zahăr rafinat, glucoză, fructoză, mal­­ț, concentrați de zahăr ca: siropuri, melasă etc. În acest interval de patru săptămâni, se reco­mandă chiar evitarea mierii de albine!

2. Toate făinurile albe: pâinea albă, aluaturile, pră­jiturile, budincile, orezul decorticat. Combinația dintre zahărul rafinat și făina albă este deosebit de periculoasă. Sunt bolnavi la care prăjiturile acțio­nea­ză ca o otravă.

3. Toate sucurile de fructe și legume, chiar și proas­pete, presate sau cumpărate, și fructele conser­vate, sau fructele fierte, chiar și neîndulcite.

4. Toate grăsimile „denaturate”: ulei, margarină.

Alimente absolut necesare

1. Pâine integrală din diverse sortimente de ce­rea­le. Toate aluaturile care se consumă trebuie să fie din făină integrală.

2. Zilnic, un terci de cereale proas­păt măcinate sau germeni de cereale.

Rețetă terci de cereale: se face dintr-un amestec de grâu și secară, sau numai grâu. Din amestec se iau 3 linguri și se macină în râșnița de ca­fea (mai mare, nu prea fin). Mă­cinarea trebuie făcută proas­păt, de fiecare dată. Cerealele măcinate vor fi ames­te­cate cu apă rece, ca un terci. Se lasă până la 12 ore să stea. Apa va fi astfel calculată, ca după ames­tecare să nu se arunce nimic. După 5-12 ore, acest terci se va com­­bina, în funcție de anotimp, cu fructe, zeamă de lă­mâ­ie, 1 linguriță miere (numai câte­o­dată), 1 lin­guriță smântână sau nuci mă­cinate. Se re­co­mandă adăugarea în terci a unui măr.

În loc de apă, terciul se poate fa­ce cu: iaurt, lapte sau lapte acru. În acest caz, celelalte ingrediente tre­buie evi­ta­te, deoarece se produc balonări.

Altă metodă de preparare a ter­ciului: 3 linguri de secară sau grâu (nu se ames­tecă) se lasă peste noap­te (circa 12 ore) în apă rece, nefiar­tă, la înmuiat. Di­mineața, boabele se pun într-o sită și se clătesc cu apă proaspătă. Peste zi, rămân uscate. A doua noapte se pun din nou la înmuiat cu apă, di­mi­neața urmă­toa­re se clătesc din nou. Acest pro­ce­deu se repetă timp de 3 zile, până cegermenii boa­be­lor ating dimen­siunea de circa 1/3 cm. În tot timpul ger­minării, boa­bele trebuie să stea la tempe­ratura came­rei (nu prea rece, nici prea cald). Acești ger­meni pot fi consumați sub formă de terci, cu fructe etc. sau produse lactate.

3. Alimentația trebuie compusă zilnic, în mare par­te, din legume proaspete și fructe proaspete, în pro­porție de 1/3 din hrana zilnică. Cu cât proporția de pro­duse proaspete e mai mare, cu atât vindecarea este mai sigură.

Pregătirea hranei proaspete. Exemple:

Foto: Shutterstock

*Salată verde: se amestecă cu smântână, ulei, lămâie și ceva verdeață (pătrunjel, după anotimp).

*Conopidă: rasă mărunt, cu nuci și smântână.

*Castraveți: cu coajă cu tot, tăiați felii, cu iaurt, ulei, mărar, pătrunjel verde, ceapă verde-cozi sau felii de roșii.

*Gulii: cu ulei, pătrunjel, ceapă sau cu smân­tână și nuci măcinate.

*Dovlecel: ras cu mere, lapte acru.

*Varză roșie: tăiată felii, cu ulei, lămâie, mere.

*Varză acră: natur sau cu ceva ulei de floarea-soarelui, ceapă, hrean ras.

*Spanac: tăiat fin, cu ulei, lămâie, ceapă.

*Roșii: felii, cu ulei și ceapă.

*Salate de fructe: fructe de sezon, eventual cu nuci tăiate și frișcă.

Legume care cresc în pământ:

*Morcov: ras, cu măr ras, nuci măcinate și zea­mă de lămâie, sau ca salată, ras în felii cu ceapă toca­tă mă­runt, ulei, lămâie, pătrunjel verde.

*Păstârnac: ras mărunt cu lămâie, smântână, nuci măcinate sau salată ca morcovul.

*Ridichi: tăiate felii, cu puțină sare și pătrunjel verde, mărar.

*Țelină: rasă fin cu mere, nuci sau smântână.

*Toate legumele amintite se pot prepara după gustul propriu.

*Se combină întotdeauna două legume ce cresc deasupra pământului cu două din pământ, alternativ. Cu cât boala e mai grea, cu atât proporția de legume crude trebuie să fie mai mare.

4. Absolut necesare sunt grăsimile naturale: unt și uleiurile presate la rece. Bolnavul trebuie să mă­nânce grăsimi, problema e ce fel:

În ordine: untul sau smântâna, apoi uleiul presat la rece, apoi margarina, apoi slănina crudă, apoi slănina fiartă. Untura, în ultimul rând.

Grăsimile naturale sunt necesare pentru asimi­la­rea vitaminelor liposolubile și garantarea acizilor grași nesaturați. În special la bolnavii suferinzi de fi­cat sau vezică biliară: grăsimile nu trebuie încălzite împreună cu alte alimente. De exemplu, dacă se fierb legume îm­preună cu orice fel de grăsime, aceas­­ta intră în porii legumelor, astfel legumele de­vin greu digerabile și necesită, pentru emulsio­na­rea grăsimii, mai multă fiere (bilă) decât dacă grăsi­mea se adaugă după preparare.

De asemenea, se va evita, la toate bolile apara­tului digestiv, prepararea la tigaie, caz în care grăsi­mea intră în alimente.

Cea mai bună toleranță o are grăsimea naturală care de milenii e consumată de om: untul, dar nu în can­tități mari.

Când fructele crude nu sunt suportate

Fructele crude sunt absolut necesare pentru vin­de­care. Dacă sunt tolerate sau nu depinde nu de felul fructelor, ci de faptul dacă din restul alimentației s-au scos complet fructele fierte sau conservate, su­cu­rile sau toate zaharurile rafinate. Exemplu: dacă un bolnav a mâncat duminică compot de mere și mier­curi mănâncă un măr crud, pot apărea balo­nă­rile. În acest caz, de vină e flora intestinală.

*Fructele crude nu se vor consuma ca desert, ci înaintea alimentelor gătite.

*Consumul de crudități împreună cu alimente fierte este un motiv în plus pentru evitarea zahărului. Bol­navul nu poate în aceste condiții să scape de ba­lo­nări și gaze și dă vina pe crudități, în loc să renunțe la zahăr.

Toleranța verzei și a legumelor cu păstaie

Varza și legumele cu păstaie au fost întotdeauna interzise la bolnavii digestivi, nu numai la bolnavii bi­liari sau hepatici – o mare greșeală. Ele sunt, din con­tră, o com­ple­tare la celelalte legume. Toleranța ver­zei și a păstăilor este dependentă de doi factori: corecta lor preparare (gră­si­mea se introduce la sfâr­șitul prepa­rării) și evitarea zahărului, a făinii albe, a sucu­rilor și fructelor fier­te. Toate felurile de varză se vor suporta cel mai bine crude, ca salată.

Problema proteinelor

Este foarte important ca bol­navii de ficat să nu fa­că exces de proteine, indi­fe­rent dacă sunt din car­ne, pește, ouă, brânză de vaci etc. Dintr-o frică exa­ge­rată de lipsă de proteine a mânca, zilnic, 1/2 kg brânză de vaci, cum fac mulți oameni, e pentru ficat un balast. Brânza de vaci poate fi consumată în can­tități limitate, în cazul în care în alimentația zilni­că nu intră cantități mari de lapte sau produse animale. Când ali­mentația e „acoperită” de prin­ci­piile de­scrise mai sus, nu trebuie ca bolnavul să-și facă pro­ble­me în ce privește aportul de proteine.

Se vor evita absolut ca­fea­ua, tutunul și alcoolul.

Tratamentul medicamentos

Nerespectarea dietei ali­men­tare nu poa­­te fi înlocuită de nici un fel de medi­ca­mente. Singu­rele medicamente pe care le re­co­mand sunt vitamina C și ami­noacizii. Ele nu dăunează și îi dau bolnavului sigu­ran­ța că are tot ce-i trebuie ficatului.

Principii de viață pentru bolnavul de ficat

Esențiale sunt culcarea devreme și scu­latul devre­me, plimbarea dimineața și sea­ra, odihnă după masă. Nu se fac excese în sport. Psihicul trebuie menajat, evitân­du-se atmosfera încărcată, discuțiile și si­tuațiile care aduc o stare nervoasă. Gânduri constructive și opti­miste. Pentru vindecarea bolii hepatice acest sfat este de extremă importanță.

Cu toate aceste indicații aș adăuga un ceai care a făcut și face minuni în bolile de ficat: ceaiul de ciulin (Silybum Marianum), care are ca substanță activă sili­marina.

Rețetă: 1 linguriță fructe de ciulin se opărește cu 1/4 l apă fiartă. Se face o infuzie, lăsându-se 10 minute. Se bea călduț, cu înghițituri mici, pe nemân­ca­te, de trei ori pe zi. Pentru îmbunătățirea gustului și pentru întărirea efectului, se poate adăuga mentă, în proporții egale.

Am urmat acest regim și de aceea am dorit să-l fac cu­noscut și altor bolnavi hepatici, pentru a putea be­ne­ficia, cu multă voință, de efectele lui.

DOINA H. –    Făget, jud. Timiș

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.