Ion Dumitrel (președinte (PNL) al Consiliului Județean Alba): „România trebuie păstrată cu specificul ei”

PRIMARII NOȘTRI

„Să simtă oamenii că nu sunt uitați”

– Ne întâlnim în noul sediu al Consiliului Județean Alba, într-o clădire istorică, din vechea cetate a orașului. Biroul dvs. pare, totuși, să nu aibă ziduri, având în vedere că bateți cu pasul întreg ju­dețul, iar cărările asfaltate de pe culmile Apusenilor par a fi un semn că nu-i dați uitării nici pe oamenii care locuiesc acolo, departe de așa-zisa ­civilizație.

– Faptul că sediul Consiliului județean se află într-o zonă încărcată de atâta istorie (la câțiva pași de noi se află temnița în care au fost închiși marii eroi ai moților, Horea, Cloșca și Crișan) ne obligă să dăm tot ce avem mai bun pentru oamenii județului, pentru a face și viitorul lor, demn de trecutul glo­ri­os. Ar fi grozav ca toți cei care se ocupă de administrarea nevoilor oamenilor, la nivel local, jude­țean, bine ar fi chiar și național, să cunoască foarte bine problemele oamenilor și să le simtă zi de zi, pen­tru că doar astfel pot să găsească soluții pentru ca ei să rămână acolo unde își doresc să trăiască, chiar pe vârfuri de munți, în cătune izolate. Ei păstrează nu doar zona locuită, ci și obiceiurile și datinile și modul de a fi al românilor dintotdeauna și ăsta e un lucru extraordinar. Oamenii aceia sunt păstrători de identitate, sunt foarte uniți între ei, și chiar dacă trăiesc în locuri mai greu accesibile, trebuie să simtă că nu sunt uitați. Convingerea mea este că administrația trebuie să-i ofere fiecărui om, indiferent unde dorește să locuiască, utilitățile de care are nevoie. Nu trebuie să-i obligăm să plece, nici să-i strângem pe toți la un loc. Sunt și acum mulți „teoreticieni” care gândesc că trebuie desființate comunele cu mai puțin de 2000 de oameni, un calcul meschin, pe bani, fără să se gândească la viața oamenilor. Așa cum s-a dezvoltat România până acum, cu specificul ei, așa trebuie să luptăm să o păstrăm. În alte țări europene, oamenii din zone izolate sunt sprijiniți să rămână acolo. Asta costă, desigur, dar nu trebuie să măsurăm totul în bani.

Așa văd eu lucrurile, și de aceea, merg în permanență în zonele cele mai izolate ale județului, le caut, le cunosc, umblu de atâția zeci de ani și tot mai am lucruri de descoperit. Iar de șosele asfaltate e nevoie și pentru că sunt români care nu-și cunosc județul, nu-și cunosc ța­ra, dând de multe ori vina pe o infrastructură proastă.

„Mai marii arhitecților ar trebui să respecte tradiția locului”

– Să rămânem pu­țin pe culmile Mun­ților Apuseni. În ciuda unui proiect pe care l-ați inițiat, unic în țară, referitor la obligativitatea arhitecturii tradiționale, încă se mai construiește haotic în județul Alba. Cum credeți că se poate stopa această urâțenie arhitecturală, fără legătură cu frumuse­țea stilului tradițional?

– Există această problemă, a construcțiilor care nu respectă specificul și cultura locală. Și mă refer la arhitectura tradițională a zonei, pe care, păstrând-o, păstrezi și linia culturală tradițională cu care te identifici. Dacă vii și construiești așa cum ai văzut în Grecia, în Spania sau pe unde ai umblat în lumea asta, vom ajunge, peste ani, să ne întrebăm cine suntem. Noi, la Consiliul Județean Alba, am făcut studii privind arhitectura tradițională din toate zonele județului, pe care le-am pus la dispoziția arhitecților, a primarilor și a celor care ocupă de urbanism. Din păcate, sugestiile din acele studii nu se respectă. Ba chiar am avut discuții contradictorii și serioase pe tema asta, cu mai marii arhitecților și, spre dezamăgirea mea, nu i-am văzut doritori în a respecta tradiția locului, în ceea ce fac. Cred că ar trebui să fie mai responsabili, să-i îndrume pe cei care doresc să-și construiască o casă, o gospodărie, o pensiune, spre modelele tradiționale, pe care noi le-am adus și le punem în permanență la dispoziția localnicilor. În primul rând arhitecții ar trebui să înțeleagă că nu e în regulă să-și pună semnătura pe un proiect care nu seamănă cu nimic românesc, mai ales în zonele rurale.

„Cu toate că sunt oltean, principiile mele se potrivesc cu Ardealul”

– Sunteți cel mai longeviv președinte de consiliu județean din țară. Nu v-a tentat niciodată un fotoliu de parlamentar sau de diplomat?

– Nu știu dacă mi s-ar potrivi. Aș simți o ruptură între mine și oamenii de aici, de care mă simt apropiat, și cred că sunt mai util aici decât la București. Cu toate că sunt oltean, principiile mele se po­trivesc în zona Ardealului. Ardelenii așteaptă să faci lucruri pentru bunăstarea lor, dar așteaptă și investiții în cultură, în educație, ca omul să știe cine este și să se simtă important. De aceea și cred că mo­­delul de dezvoltare a României este Transilvania. Să ne uităm la Brașov, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor, să luăm numai culoarul acesta, dacă nu făceam ce trebuie și oamenii simțeau ceva în neregulă, nu ne mai alegeau.

„Să fim patrioți, dar nu doar cu vorba”

– Care credeți că este modelul ideal al unui conducător?

– Modele avem peste tot, în viața economică, în viața culturală, în cea științifică, în lumea academică și printre meseriași, peste tot există modele. Trebuie doar să-i luăm în seamă pe acești oameni, să fim atenți la ei, să învățăm și noi, oamenii publici, și să fim la fel de exigenți cu noi cum sunt și ei. Nici unii din cei care au reușit să ajungă sus nu sunt acolo pentru că au făcut compromisuri. România are foarte, foarte mulți oameni buni, aici, în țară. De câte ori mă duc în străinătate, mă uit și învăț, dar sunt convins că noi putem face mai bine lucruri similare. Și, da, nu trebuie să ne mai fie rușine să fim patrioți, dar nu doar cu vorba. Am avut anul ăsta un eveniment mare, în memoria lui Avram Iancu, că e an bicentenar, dar „marii patrioți” au lipsit, n-au avut timp să vină, dar au timp să ne tot spună ce înseamnă patriotismul. Cam așa s-a și demonetizat această noțiune.

„Cei mai buni oameni nu sunt, întotdeauna, cei cu carnete de partid”

– Credeți că separarea administrației de politic ar însemna un progres pentru România?

– Amestecul politicului în administrație stagnează dezvoltarea și cred că sunt zone ale României care nu s-au dezvoltat tocmai pentru că s-a făcut mai multă politică decât administrație. Politica înseamnă vorbă multă și fapte puține. Oamenilor trebuie să le spui adevărul, chiar dacă nu e întotdeauna plăcut. Dacă le prezinți onest realitatea, oamenii ajung să te respecte mai mult, să aibă mai multă încredere în tine. Pentru un vot în plus să minți și să faci lucruri de care să-ți fie rușine mai târziu? Niciodată! E necesară și politica, partidele politice, dar și acolo trebuie oameni serioși și aici mai e de lucru. De 20 de ani, de când sunt la conducerea Consiliului Județean Alba, nu am acceptat nici o abordare politică a problemelor. Refuz să se facă numiri politice în institu­țiile statului! Cea mai bună abordare este selectarea cinstită, corectă, prin concurs. La noi, toate posturile au fost ocupate prin concurs. Știu, e greu să mă creadă cineva. Dar nu e posibil să conduci o comună, un oraș, un municipiu, un județ, o țară, într-o direcție bună, dacă nu ai cei mai buni oameni lângă tine, iar aceștia nu întotdeauna sunt cei cu carnete de partid. De fapt, aproape deloc. La fel, nu poți să conduci oamenii, nu poți să faci lucrurile corect, dacă nu ți-e frică de Dumnezeu. După principiile astea m-am condus în slujirea oamenilor și la fel voi face și în continuare, nu există altă cale. Dacă vrei să servești oamenii, nu-ți permiți nici să-i minți, nici să te folosești de necazurile lor, cum fac încă mulți politicieni, pentru un amărât de vot. Lucrurile astea nu le-am suportat niciodată și nu le înțeleg. Câtă minciună politică a fost, de exemplu, la alegerile din primăvara asta, n-am văzut niciodată, de când sunt eu în politică. E incredibil!

– Aveți o dorință anume, pentru cel de-al șaselea mandat, pe care tocmai l-ați câștigat?

– Atât Alba Iulia, cât și întreg județul Alba au o mare obligație față de români, pornind din anul 1918, când s-a făcut unirea cu țara. Încercăm să ne onorăm această obligație, prin tot ceea ce facem. Un respectabil parlamentar județean mi-a spus cândva: „Lucrurile mărunte le poate face oricine, lucrurile mari trebuie să le faci dumneata și nu uita că baza este cultura”. Cam acesta mi-a fost crezul și după el voi continua să mă ghidez și în mandatul care stă să înceapă.