„Sacrificăm ultimele mari râuri de munte”
– Într-o tiradă ce amintește de propadanda vremurilor apuse, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, consideră că organizațiile care luptă pentru protejarea râurilor și a parcurilor naționale servesc interesele „celor ce vor răul românilor”. Dar orice ar fi, el va duce la capăt 9 hidrocentrale, pentru binele generațiilor viitoare. Ce impact vor avea asupra naturii?
– Pierderea pentru patrimoniul nostru natural este imensă, imposibil de estimat. Devastatoare. Domnul Burduja se face că uită că România are deja 600 de hidrocentrale, care nu distrug doar 600 de râuri. De pildă, hidrocentrala de pe Lotru distruge peste 80 de cursuri de apă, care sunt captate într-o rețea de tuneluri pe sub munte. România și-a supraexploatat râurile și potențialul energetic, iar acum discutăm despre distrugeri și mai mari. Ministrul uită că exploatarea în natură se face pe principiul compromisului, nu al exterminării. Exploatăm, dar mai și salvăm, nu distrugem tot, pentru că natura se întoarce împotriva noastră, iar costurile vor fi cu mult mai mari. Pe de altă parte, aceste 9 hidrocentrale ar contribui cu mult sub 1% față de puterea instalată a României. Și atunci, ce rost are? Cum putem vorbi de interes public major, când e vorba de mult sub 1%? Iar pentru această producție absolut insignifiantă, sacrificăm râuri superbe, ca Răstolița, Bâsca Mare, sacrificăm Jiul, singurul râu mare de munte care mai curge liber în România, nebăgat în țeavă sau baraj, ce va fi deviat până la Dumitra, apoi prin tunel, până la Bumbești. Pe toată lungimea cursului său din parcul Național, Jiul va fi secat. E un dezastru enorm! Ce sens mai are Parcul Național Defileul Jiului fără Jiu? Toată viața-n defileu gravitează în jurul râului, iar când el va dispărea, toate ecosistemele, chiar și de pe versanți, se vor degrada, climatul se va schimba. Tot defileul va fi distrus. La Răstolița ar urma să se extermine rețeaua hidrografică de pe versantul sudic al Călimanului. Se vor capta și râurile Donca, Bistra, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare, Vișa, Bradu și Ilva. Toată apa va merge prin tunel, până la hidrocentrala ce se află pe malul Mureșului. Am găsit cu greu informațiile, pentru că le ascund, dar din cifrele aflate este clar că procesul reprezintă un dezastru pentru mediul acvatic, care va fi deteriorat imediat, vizibil, pe 10 kilometri. Dar deteriorarea profundă se va resimți până în Ungaria. Populația de lostriță de acolo supraviețuiește printr-o minune, nu ar avea nicio șansă în cazul pornirii hidrocentralei. În România, doar acolo avem o populație stabilă de lostriță. Pentru ce să deteriorăm tot Mureșul, cu zeci de zone naturale protejate pentru o hidrocentrală ce va furniza o cantitate total insignifiantă de energie?
– În pledoariile lui, ministrul Energiei flutură steagul independenței energetice a României…
– Dacă le-ar păsa cu adevărat de producția energetică, ar retehnologiza cele 600 de hidrocentrale deja existente, care lucrează sub capacitate. Prefectul de Sibiu recunoștea recent că hidrocentrala de pe Olt, de la Voila, este colmatată, deci, lucrează mult sub capacitate, și în plus, reprezintă un pericol public. Iar dacă ne uităm la cifre, nu se justifică în niciun fel să investească sute de milioane de euro, bani cu care s-ar putea face proiecte ecologice energetice care nu distrug arii protejate și care ar produce mai mult. Prin continuarea acestor lucrări, chiar și energetic suntem în pierdere. O turbină are nevoie de 12 metri cubi pe secundă, dacă facem un calcul simplu, vom vedea că în majoritatea zilelor din an, hidrocentrala de la Dumitra nu va funcționa deloc. Și atunci, pentru ce? Nu avem o estimare cost/beneficiu, nimeni n-a făcut calcule reale. Doar insistă să le termine, pe ideea că au băgat bani în ele. Cele mai avansate proiecte sunt la maximum 60%, nu 90%, cum spun ei. Oricum, acesta nu este un argument. Spune și jurisprudența Curții Europene de Justiție: nici nu ai voie să invoci economia financiară când e vorba de protecția naturii. Dacă pornești cu asemenea concepte, întotdeauna va fi mai ieftin să distrugi.
„Ministrul Mediului e cel mai fanatic susținător al distrugerii naturii”
– Pe ce se bazează ministrul atunci când susține că impactul asupra naturii va fi minim?
– Există studii total lipsite de obiectivitate, plătite chiar de Hidroelectrica, nici nu știu dacă se pot numi studii. Ele arată cam așa: în text, recunosc impactul grav, dar apoi, la concluzii, scriu exact invers. Nici nu ar trebui luate în calcul, sunt făcute de cei implicați. Apele Române își aprobă propriul studiu! Cum poate să-și închipuie cineva că există vreo urmă de obiectivitate, când își dau singuri aprobare? Avem studii făcute pe fonduri europene, sub autoritatea Ministerului Mediului, care atestă impactul semnificativ asupra mediului. Orice demers nou trece peste decizia instanței, dar la noi, ministrul Mediului e cel mai fanatic susținător al distrugerii naturii. Să nu uităm că Apele Române este tot o instituție aflată sub coordonarea Ministerului Mediului și se ocupă cu betonarea râurilor.
„Degeaba avem legislație pe hârtie, dacă n-o respectă nimeni”
– Cum se vede această situație dinspre Europa, dinspre Comisia Mondială a Ariilor Protejate, al cărei membru sunteți?
– România este în procedură de infringement din cauza microhidrocentralelor, însă, din păcate, Comisia Europeană acționează mai mult politic decât ecologic. Nu a dus cazul la Curtea de Justiție a UE, deși probele sunt evidente, avem râuri secate complet, s-au făcut reportaje, cu milioane de vizualizări. Lucrurile funcționează așa: noi, Comisia Europeană, ne facem că nu vedem că faceți asta, iar voi faceți ce vă cerem. Un negociator politic nu poate fi un gardian al tratatelor. Comisia Mondială a Ariilor Protejate consideră că România este membru UE, așa că ar trebui să respecte legile. Degeaba avem legislație pe hârtie, dacă n-o respectă nimeni. Avem directiva care spune foarte clar că toate apele sunt protejate și este interzisă deteriorarea stării unui corp de apă, chiar și cu o singură clasă, pe un element de calitate. Deteriorarea este certă la aceste proiecte cu 9 hidrocentrale. Ilva Mare, pe care vor să îl capteze la Răstolița, este unul dintre cele mai bine conservate râuri de munte, un râu superb. L-au trecut în acte ca râu aproape distrus, ca să nu fie nevoie să îl păstreze la stare ecologică bună. Plan aprobat de Guvern! Se mimează o consultare publică la planurile refăcute o dată la 7 ani. Orice ai scrie, oricâte argumente ai avea, cei de la Apele Române te ignoră complet. De fapt, o instituție ilegală. În Decembrie 2020, Parlamentul European a dat o rezoluție prin care cerea tuturor statelor membre să elimine organizațiile care se finanțează din distrugerea râurilor, și le și administrează. Exact cazul Apelor Române, care funcționează în total conflict de interese. La fel ca Romsilva, care nu va administra niciodată pădurile din parcurile naționale în spiritul conservării lor. Guvernul însuși comite o infracțiune, căci legea OUG 57/2007 spune clar că scoaterea din circuitul silvic de terenuri pe raza ariilor naturale protejate, cu excepția zonelor de dezvoltare durabilă, este infracțiune. La Răstolița, defrișează inclusiv din zone de protecție integrală, iar la Defileul Jiului nu avem un plan de dezvoltare durabilă. Însă în România nu am văzut procurori care să vrea să se implice în infracțiuni de mediu.
– Cine ar mai putea salva râurile?
– Singurele care au oprit până acum proiecte distrugătoare au fost instanțele judecătorești, dar și acolo presiunile politice sunt tot mai mari. Tendința este ignorarea legislației de mediu. Politicienii sunt setați pe deturnat fonduri și propagandă electorală, iar populația, din păcate, este foarte dezinformată. Am rămas cu propaganda de pe vremea lui Ceaușescu. Eu aveam colecție de timbre cu baraje, în copilărie. Ni s-a inoculat ideea asta că e frumos și măreț să blochezi un râu și cred că am rămas cel mai manipulat popor din Europa la capitolul hidrocentrale. Ministerul Mediului se pregătește să dea un nou aviz de mediu, fără consultare publică. Am aflat cu stupoare că la sfârșitul lui Septembrie, Consiliul Științific al Parcului Național Călimani a votat pentru defrișare, deși știe bine că este infracțiune. Așteptăm decizia Consiliului Științific al Parcului Național Defileul Jiului. Dacă dă aviz nefavorabil, Jiul scapă.
Romanian