Intra aici pe site ul vechi "Formula AS"

Toamnă culturală bogată – Premii, spectacole, expoziții

EXPOZIȚII

Codex Aureus, expus pentru prima dată în România

Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, piesă veche de peste 1.200 de ani aflată de anul trecut pe Lista UNESCO, a fost expus sâmbătă, 16 Noiembrie, pentru prima dată în România, în cadrul unui eveniment festiv menit să celebreze intrarea Codexului în patrimoniul ­UNESCO „Me­moria Lumii”.

Scris integral cu cerneală de aur, manuscrisul este celebru şi datorită ornamentaţiilor ieşite din comun: este vorba de 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală. La un moment dat, în timpul Războiului de Treizeci de Ani, a fost dezmembrat în mai multe bucăţi, nu se ştie de cine şi din ce motive. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului a ajuns în biblioteca Arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde, în 1782, a fost cumpărat de Episcopul Batthyany, Codex Aureus ajungând astfel în Alba Iulia. El se află depozitat la Biblioteca ­Batthyaneum, în camera intitulată „Tezaur”, o încăpere blindată, în care este păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic în ceea ce priveşte starea de conservare. Codex Aureus, despre care codicologul Adrian Papahagi a spus că este „ceva ce probabil a atins Carol cel Mare acum peste o mie două sute de ani”, a mai fost prezentat publicului în 1999, în Germania, în cadrul unei expoziţii.

Directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a explicat că acest manuscris, de o valoare inestimabilă, presupune condiţii absolut aparte de păstrare, dar că, totuşi, se doreşte ca un număr mai mare de oameni să poată să-l admire, astfel că în luna Decembrie va fi demarat un proiect-pilot: „Vestea bună pe care o dau e că intenţionăm ca în luna Decembrie, în pragul Crăciunului, vreme de câteva ore pe zi, manuscrisul să fie expus pentru publicul care va dori să îl vadă. E pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva”.

Iar o altă veste bună e faptul că Biblioteca Batthyaneum, unde se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, va fi restaurată printr-o investiţie de 16 milioane de euro, după cum a anunţat ministrul Culturii, Raluca Turcan. Potrivit ministrului: „Acum două zile a fost încheiat un acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), prin care am obţinut finanţare pentru restaurarea Bibliotecii Batthyaneum. Investiţia este de 16 milioane de euro”. Raluca Turcan a menţionat că o condiţie obligatorie din contractul de împrumut cu BDCE-ul este ca Biblioteca să fie în proprietatea statului român. Ministrul a precizat că a urmărit toate demersurile legale între Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia şi Statul Român şi că, în momentul de faţă, a primit certificări că nu există litigii pe rol. „Sper să nu existe litigii internaţionale. Noi avem certificări că nu există astfel de litigii pe retrocedarea Bibliotecii. Dacă statul român rămâne proprietar, eu cred că într-un an se poate începe restaurarea”.

De asemenea, tot Raluca Turcan a anunţat la finele lunii Octombrie că Muzeul Naţional de Istorie a României din București, monument arhitectural reprezentativ al Capitalei, care a fost inaugurat în 1903 de regele Carol I, va fi consolidat şi modernizat printr-o investiţie estimată la peste 100 de milioane de euro. „Începe proiectarea pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României! Investiția este finanțată printr-un acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), destinat reabilitării patrimoniului construit și modernizării unor clădiri culturale din România,”, a scris Raluca Turcan pe Facebook. „Prin realizarea investiției este preconizată obținerea unui spațiu muzeal extins față de cel actual, care să permită expunerea într-un mod performant, la înalte standarde moderne a exponatelor în prezent neexpuse, un traseu muzeal mult mai coerent, flexibil și interesant”, a mai precizat ministrul.

BALET

Francesca Velicu, aplaudată de Regina Angliei şi Prinţesa Kate

În anul 2016, la Londra, Akram Khan, celebru coregraf britanic de origine indiană, a scris o pagină memorabilă în istoria baletului, prin spectacolul său „Giselle”, o reinterpretare contemporană inedită a clasicului balet creat în 1841. Despre versiunea lui criticii de specialitate au spus că este „o capodoperă a secolului XXI”! Atunci, în 2016, vedeta spectacolului a fost balerina româncă Alina Cojocaru, care, la nivel internaţional, este considerată genială!

După cinci ani de pauză, în această toamnă, versiunea lui Khan a fost reluată la „Sadler’s Wells”, teatru londonez cu o vechime de peste trei sute de ani. Şi de această dată, Giselle este interpretată tot de o româncă, balerina în vârstă de 26 de ani Francesca Velicu. Solistă a „Baletului Naţional Englez”, românca reuşeşte un personaj revoluţionar, prin maniera sa extrem de personală de a dansa. „Giselle-ul lui Akram e foarte personal. Fiecare are libertatea să interpreteze exact cum vrea, ceea ce în alte producții nu se întâmplă atât de mult. Există un tipar din spectacolele vechi, care impune cum trebuie să fie Giselle. Însă acum, maeştrii de balet ne-au explicat că Giselle trebuie să fii tu. Chiar am încercat să fiu cât mai naturală, cât mai eu posibil. Și cred că asta e special: că, atunci când ești pe scenă, ești atât de sincer și asta se simte. (…) Ținând cont de ceea ce se întâmplă acum în lume, mi se pare că spectacolul ăsta este perfect, descrie timpul nostru, e suficient să mă uit la realitatea pe care o trăim ca să mă pun în personaj”, a declarat Francesca pentru presa britanică.

Foto: Getty Images

La toate reprezentaţiile cu „Giselle”, sala de la „Sadler’s Wells” a fost plină-ochi, iar la fiecare final de spectacol, balerina româncă a fost ovaționată îndelung şi acoperită cu flori. La începutul lunii Octombrie, într-una dintre seri, în sală s-au aflat inclusiv Camilla, Regina Angliei, şi Prinţesa Kate: „Membrilor familiei regale britanice chiar le place baletul, au venit şi la repetiţii, iar după spectacol au venit în culise şi ne-au felicitat pe toţi. Ne-au spus că urmăresc baletul, că micuța Charlotte, fiica lui Kate, ia şi ea lecţii de balet. Acum doi ani, când am dansat în «Lacul Lebedelor», a venit şi ea. E foarte simpatică,” a mărturisit Francesca.

Francesca Velicu dansează la „Baletul Na­ţio­nal Englez” de la 18 ani. A părăsit „Opera Națională” din București după scandalul din 2016, atunci când angajații români ai instituției i-au îndepărtat pe celebrii Alina Cojocaru și Johan Kobborg cu proteste și huiduieli. „Alina și Johan m-au întrebat dacă vreau să încerc la «English National Ballet», să dau o probă. Am dat audiție când ei aveau turneu în Paris. Tamara Rojo, care era director atunci, mi-a zis imediat: «You got a job». (Eşti angajată.) Am ajuns aici, la Londra, într-o săptămână. Totul a fost foarte rapid și am rămas aici pentru că mi-a plăcut”, a declarat Francesca.

LITERATURĂ

Răsvan Popescu – premiul pentru „Cea mai bună proză” pe anul 2023

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iaşi, a acordat premiul pentru „Cea mai bună proză” pe anul 2023 volumului „Omul Orchestră: Un Jurnal Altfel”, scris de Răsvan Popescu. Juriul care a acordat premiul a avut trei membri: Constantin Dram, Dragoş Cojocaru şi Liviu Papuc.

Lansat la Târgul de Carte Gaudeamus 2023, volumul spune povestea unui om care încearcă să nu se piardă în comunism şi se reinventează, trecând de la jurnalism la literatură şi politică. „Este povestea unui personaj de tranziţie, care traversează criza trecerii de la un sistem la altul, perioada aia atât de incertă, în care el face tot ce poate ca să nu se lase”, a explicat autorul la primirea premiului.

Foto: Agerpres

Răsvan Popescu s-a născut pe 31 Mai 1962, în Bucureşti. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din Capitală, apoi cursurile Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București (1982-1987). În anul 1992, a urmat cursuri intensive de jurnalism, la California State University. După absolvirea facultății a lucrat ca inginer geolog în bazinele miniere din Valea Jiului și Valea Prahovei (1987-1990). După Revoluția din 1989, s-a reprofilat ca jurnalist, fiind pe rând publicist-comentator la săptămânalul „Expres”, condus de Cornel Nistorescu (1990-1992), corespondent al Radio BBC (1992-1996) și redactor-șef la Televiziunea Română, coordonatorul emisiunii de dezbateri „Ediție specială” (1997-1998). Începând din 15 Septembrie 2000 a devenit membru al Consiliului Național al Audiovizualului. După decesul lui Ralu Filip a fost ales președinte interimar al CNA, iar pe 12 Septembrie 2007 a fost confirmat în funcția de președinte al CNA. Şi-a încheiat mandatul în 2012.

Răsvan Popescu a publicat numeroase cărţi şi este autorul a şapte scenarii de film. Este căsătorit și are un copil.

Ines Hristea

S-a născut în Bucureşti. A absolvit prestigiosul liceu de limbă franceză „Şcoala Centrală”, la secţia Bilingvă (Franceză-Engleză); Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, la secţia Engleză-Franceză, cu o lucrare în specialitatea Civilizaţia Angliei, lucrare purtând titlul „Entertainments of the English”; programul de Masterat American Studies, din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, cu o dizertaţie purtând titlul „West of Everywhere”, în specialitatea Film Studies; programul doctoral al Facultăţii de Film, din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, din Bucureşti, în specialitatea Cinematografie şi Media, cu o teză de doctorat purtând titlul „Imaginea copilului în film”. Este interesată de literatura, istoria şi arhitectura românească, de egiptologie şi arta renascentistă. Este o mare iubitoare de animale şi, implicit, de natură.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.

ro_RORomanian