„FORMULA AS” ÎN SĂLAJ
• În timp ce la nivel național România este pe deficit, adică cheltuie mai mult decât produce, județul Sălaj se află în excedent, producând mai mult decât cheltuie! Nord-Vestul țării strălucește ca aurul •
Afaceri de peste două miliarde de euro
– În ciuda importanței sale istorice (Sălajul i-a dat pe marii corifei ai Marii Uniri de la 1918), astăzi, el este un județ mult mai puțin fotogenic decât vecinii lui: Clujul și Oradea. Vă propun să începem acest interviu cu o „îndreptare”: ce-ar trebui să știm despre județul Sălaj?
– Situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, la mai puțin de 10 kilometri distanță de Castrul Roman de la Porolissum, în epoca medievală, Zalăul, capitala Sălajului, reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin bine cunoscutul „drum al sării”. Astăzi, poziționarea geografică aproape de granița de Vest a României, pe axa Cluj – Satu-Mare – Petea Vamă, este un mare avantaj din punct de vedere al investițiilor și comerțului. În esență, orice activitate economică înseamnă în cele din urmă comerț, fie că ne referim la agricultură, cercetare sau producție. Conform datelor financiare aferente anului 2023, cele peste 8.000 de companii sălăjene au avut o cifră de afaceri totală de peste două miliarde și jumătate de euro și au obținut un profit de peste 350 milioane de euro. E important de menționat, de asemenea, faptul că Sălajul se află pe primul loc în Regiunea Nord-Vest la capitolul companii mari, în ceea ce privește cifra de afaceri, profitul net și totalul activelor. Deși județul are doar 8 companii mari, împreună, acestea au aproape patru mii de salariați.
– Restul populației cu ce se ocupă? Din ce își câștigă traiul? Au opțiuni acasă la ei sau soluția este plecatul la muncă „afară”?
– Consider că sunt suficiente oportunități în județul nostru pentru ca sălăjenii să rămână să muncească acasă. Dezvoltarea industrială din ultimii ani, datorată investițiilor companiilor mari din Sălaj, a determinat și o dezvoltare a economiei locale pe orizontală, aspect ce a dus la creșterea numărului de IMM-uri, precum și boom-ul de pe piața construcțiilor, concretizat atât în lucrări de infrastructură mare cât și în construcții civile, oferă opțiuni bune pentru cei dornici să muncească. În județul Sălaj, îndeosebi în centrele urbane, există câteva aglomerări industriale foarte performante, cu potențial de specializare inteligentă, fiind reprezentate o serie de ramuri industriale cu tradiție îndelungată și competitive pe plan internațional, precum industria metalurgică, a cauciucului, a mobilei, a confecțiilor și încălțămintei, a produselor agroalimentare sau a materialelor de construcții. Industria la noi generează aproximativ jumătate din PIB-ul județului. O pondere însemnată are și activitatea de comerț, servicii și construcții. Concret, industria reprezintă circa 45%, comerțul 23%, serviciile 14%, construcțiile 11%, agricultura 5%.
Ca o confirmare a ceea ce spun este și faptul că în Topul Național al Firmelor – Ediția 2024, întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României, apar 15 firme din Sălaj pe Locul 1. Nouă dintre ele activează în domeniul industriei, una din comerț, una din servicii și patru din agricultură. Iar pe podium, adică în primele trei poziții, se regăsesc 39 de companii din Sălaj.
Ca să vă ofer și niște exemple concrete, în prezent, în Sălaj, avem Michelin România SA – lider mondial în producția de cauciucuri, TenarisSilcotub SA – lider mondial în producția de țevi, Hanna Instruments – lider mondial în producția de aparate de măsură și control, Simex SA – lider național în producția de mobilier de artă, Boglar Champ – lider național în producția de ciuperci, Cemacon SA – liderul pieței de blocuri ceramice din Transilvania. Sunt doar o parte a celor care au investit, au muncit și au dezvoltat afaceri de succes în Sălaj.
Palincă de Zalău și șampanie medaliată cu aur
– Agricultura are o mare tradiție în Sălaj. S-a mai păstrat interesul pentru pământ și animale? Ce se mai produce de fapt în județ?
– În ceea ce privește sectorul agricol, județul Sălaj are o tradiție îndelungată în domeniul zootehniei, culturii cerealelor, apiculturii, viticulturii și pomiculturii, susținută de resurse naturale locale, climă și forță de muncă calificată. La apicultură, Sălajul este fruntaș pe țară, la viticultură, ne putem lăuda cu producători de vinuri apreciați și medaliați la nivel internațional, „Pălinca de Zalău” este deja un brand extrem de cunoscut în țară și peste hotare. Vinul spumant „Silvania” este o altă marcă consacrată a județului. Anul acesta, de exemplu, la Campionatul Mondial de Șampanie și Vinuri Spumante, Crama Carastelec, despre care a scris și revista dumneavoastră, a obținut 4 din 4 medalii de aur!
Tinerii sălăjeni vin acasă
– Se pare că nord-vestul României e fruntea țării la dezvoltare. Faceți parte din topul format de Cluj și Oradea. Cum vedeți viitorul județului?
– Așa cum am menționat, poziționarea geografică aproape de granița de Vest a României este un punct forte al județului. Cele 4 aeroporturi – Cluj-Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Oradea – care înconjoară județul, plus cele din Ungaria – Debrecen, situat la circa 140 de kilometri, respectiv Budapesta, aflat la mai puțin de 400 de kilometri distanță – reprezintă un avantaj pentru noi. În primele cinci luni ale anului, exporturile realizate de companiile sălăjene au fost de aproape jumătate de miliard de euro, în timp ce importurile au fost de sub două sute de milioane de euro, rezultând un sold (excedent) al balanţei comerciale. Adică, am vândut mai mult decât am cumpărat, ceea ce este foarte bine, ne mândrim cu acest lucru! În ce privește viitorul, nu putem fi decât optimiști, în condițiile în care cifra de afaceri a județului, în ultimii 5 ani, aproape că s-a dublat, iar profitul din exploatare s-a triplat cu un număr aproximativ egal de angajați și o creștere sensibilă a numărului de firme. Dacă adăugăm și perspectivele anilor următori, când sunt anunțate finalizări ale tronsoanelor de autostradă care tranzitează sau trec prin imediata apropiere a Sălajului, județul va deveni cu siguranță și mai atractiv pentru investitori. Și mai există un motiv de optimism legat de viitor: tendința tot mai accentuată a tinerilor sălăjeni stabiliți la Cluj de a reveni acasă, dar după finalizarea studiilor universitare, din cauza costului ridicat al vieții la Cluj, și atrași de viitoarele parcuri industriale și de tehnologie inteligentă, ce urmează a fi construite la Hereclean și Șimleu Silvaniei. Noi investitori, noi locuri de muncă, confort și civilizație, într-un județ înnobilat de istorie și dăruit cu o frumusețe ruptă din rai.
