PRIMARII NOȘTRI
O comună de o curățenie exemplară, cu lalele și tufe de trandafiri, mărginind malurile apelor ce curg prin satele cuprinse în hotarele ei. Peste 15.000 de turiști anual, la o populație de nici 1500 de locuitori. Apă, canalizare, gaz metan și toate drumurile asfaltate. Bazin de înot acoperit și patinoar artificial. Nu, nu e o comună din cine știe ce țară europeană, ci una din județul Cluj: Sâncraiu. Și dacă numele îi e așa domnesc, a fost musai ca și cei ce-o au în grijă să facă tot ce pot pentru a-i da o față… crăiască.
Andrei Gheorghe Póka este primarul comunei Sâncraiu încă din anul 2000. Aflat la începutul celui de-al șaptelea mandat, abia de-i ajunge timpul alocat interviului nostru, ca să poată aminti toate cele cu care se mândrește comuna în care, de faină ce-a ajuns, nu mai prea sunt multe de făcut. Și, totuși…
Amendă pentru tata
– Domnule primar, se spune că la începutul primului mandat, v-ați amendat propriul tată, pentru că depozitase pe domeniul public niște nisip. E adevărat?
– Am știut de la început că ordinea într-o comunitate nu se poate păstra fără un set de reguli de bună conviețuire, pe care trebuie să le respecte fiecare, fără nicio excepție. Nu sunt multe, dar cele pe care le-am stabilit împreună cu consilierii locali trebuie respectate întocmai. Fiecare familie a primit în scris aceste reguli, care prevedeau, printre altele, că pe domeniul public este interzisă depozitarea materialelor de construcție și parcarea mașinilor personale sau a utilajelor agricole. De asemenea, câinii trebuie să stea doar în curțile proprietarilor, și nu să umble aiurea pe străzi. Intenționat nu l-am lăsat pe tata, Dumnezeu să-l odihnească!, să ducă în curte nisipul din fața casei, pentru ca, amendându-l, să dau tuturor un exemplu că nu-i de glumă cu aceste reguli.
Gospodărirea unei comune e o muncă de echipă, și cine iese din dispozitiv, ca să folosesc un termen militar, va avea de suportat repercusiuni. Toată lumea primește în scris, la început de an, ce are de făcut, căci la noi, neîntreținerea trotuarului din fața casei, a gardurilor, porților și a fațadei casei, constituie contravenție și se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1000-2500 lei. Cine nu se conformează va găsi sub bradul de Crăciun amenda ce va trebui achitată fără discuții. La noi nu e valabilă vorba aceea care spune că o lege durează trei zile! Nu a fost ușor la început, dar acum, 98 la sută dintre cetățeni respectă măsurile, pentru că văd cât de frumos arată comuna, și datorită lor. Se vor auzi mereu și vocile unor nemulțumiți, dar dacă nu luăm de la început măsuri împotriva uscăturilor, vor ajunge să cotropească pădurea.
„25 de milioane de euro, în zece ani”
– Acordul cetățenilor se obține, în primul rând, prin realizări. Cu ce vă lăudați în mod special?
– În comuna Sâncraiu, toate gospodăriile sunt racordate la rețelele de apă și canalizare; iar săptămâna trecută s-au încheiat lucrările de introducere a gazului metan în toate cele cinci sate – Alunișu, Brăișoru, Domoșu, Horlacea și Sâncraiu, asta însemnând peste 1100 de branșamente, în valoare totală de opt milioane de euro. Toate străzile și drumurile comunale sunt asfaltate pe o lungime totală de 16 km, la fel și un drum forestier de 6 km, iar un drum în câmp, de 30 km, a fost pietruit. Toate aceste lucrări s-au făcut, aproape în exclusivitate, cu fonduri europene, doar în ultimii 10-12 ani au intrat în comună peste 25 milioane de euro.
Suntem membri ai GAL Napoca-Porolissum (Grupul de Acțiune Locală – n.red.), cu ajutorul căruia am reușit finanțarea unui sistem de supraveghere video cu peste o sută de camere performante. La școala din comună avem o bază sportivă multifuncțională, iar internatul și cantina școlii sunt alimentate cu ajutorul unor panouri solare. Tot cu sprijinul celor de la GAL am amenajat o pistă pentru biciclete și am construit un patinoar acoperit, autosustenabil, în valoare de 200 mii euro. Ne putem mândri cu un teren de fotbal cu nocturnă și tribune, dar și cu un bazin de înot acoperit, semiolimpic, singurul din mediul rural, la nivelul județului Cluj, pe care l-am finanțat de la bugetul local. În aproximativ două săptămâni se va finaliza construcția unui centru cultural în satul-reședință a comunei, finanțat prin Compania Națională de Investiții, în valoare de patru milioane de euro.
„Cea mai bine gospodărită comună din județul Cluj”
– Pe agenda dvs. de lucru e loc și pentru activități culturale, lăsate la urmă sau chiar uitate în multe sate din România?
– Stăm foarte bine, pentru că avem programe culturale de toate tipurile. Găzduim o tabără internațională de dansuri și cântece populare maghiare, ajunsă, în acest an, la cea de-a 33-a ediție, avem tradiții, port popular, avem un ansamblu folcloric de patru generații, cu peste 120 de membri. Ne îngrijim să păstrăm aceste obiceiuri și tot ce ține de valori adevărate, în această lume globalizată. Avem Festivalul Măceșelor, Balul Strugurilor, avem tabere de creație și multe altele, pentru că turiștilor, ca să-i atragi și să-i faci să revină, trebuie să le oferi atracții felurite. Dar tradiția e vie la noi și prin meserii. Sunt câțiva localnici care au moștenit atelierele și meșteșugurile părinților și bunicilor și le duc mai departe, în domeniul zidăriei, al tâmplăriei, dulgheriei și fierăritului. Cei ce practică aceste meserii nu pleacă în străinătate, pentru că, fiind foarte buni în ceea ce fac, câștigă și aici la fel de bine ca acolo, iar aproape fiecare atelier are câte 20-30 de angajați. Avem și mulți pensionari, dar și mulți întreprinzători în turism, pentru că ne vizitează comuna peste 15 mii de turiști anual. Toate pensiunile din comună sunt clasificate de Ministerul Turismului.
– Aveți și tineri în sat? Și-au găsit și ei rost în viața de azi a comunei?
– Într-adevăr, pierdem tinerii care pleacă la studii și nu au la ce să se întoarcă, conform cu pregătirea lor, de aceea ne gândim la o oportunitate de finanțare pentru a crea un parc industrial, care să-i aducă acasă. Un mare angajator din comună este școala, pentru că aici avem cantină și internat. În fiecare luni dimineața vin copii din zece sate, care se întorc acasă abia vineri, la prânz. Sunt 220 de elevi care trebuie îngrijiți și hrăniți zilnic.
– Comuna dumneavoastră pare un colț de rai, mai ales primăvara, când străzile îi sunt inundate de flori. Un sat-grădină…
– De ce să ne înfrumusețăm doar propriile locuințe, și nu și localitatea în care trăim? De peste 15 ani, în fiecare primăvară punem peste o mie de jardiniere și ghivece cu flori pe stâlpii de iluminat și la ferestrele instituțiilor publice. În zonele verzi, am plantat 15.000 de tufe de trandafiri, iar de trei ani, printre ei, am pus peste 60.000 de lalele, ca să aducem culoare în comună. Sâncraiu a primit în 2005, cu doi ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, titlul de „Sat european” direct din partea domnului Jonathan Scheele, ambasador al Uniunii Europene în România, la acea vreme. Domnia-sa a lansat acest concurs pentru a recompensa simțul civic, spiritul de inițiativă și capacitatea de a rezolva problemele comunității. Din 2023, suntem și stațiune turistică de interes local și, cu acte în regulă, am fost desemnați drept „Cea mai bine gospodărită comună din județul Cluj”.
„Dacă reforma administrativă va fi pusă în practică, ne vom uita ca buha-n bornă și n-o să mai putem face nimic!”
– După șase mandate încheiate, s-ar putea spune că n-au mai rămas prea multe de făcut!
– Mă bucur că sunt toate satele comunei puse la punct, pentru că, dacă reforma administrativă de care se tot vorbește va fi pusă cu adevărat în practică, vom ajunge să ne uităm ca buha-n bornă, cum se spune, și n-o să mai putem face nimic!
– Nu credeți că ar fi oportună desființarea comunelor mici și crearea unor unități administrativ-teritoriale de mai mari dimensiuni?
– În nici un caz nu are cum să fie un lucru bun! Dacă ne uităm la statistici, va avea de suferit, din toate punctele de vedere, principiul de a fi cât mai aproape de cetățean. Chiar dacă conducem comunități mici, noi știm cel mai bine să rezolvăm problemele acestora. Într-o eventuală comună cu zece mii de locuitori, să spunem, oamenii vor avea de parcurs și câte 25 km pentru a face rost de un act sau pentru a-și rezolva o problemă. Cred că sistemul actual e bun, dacă luăm ca model Franța, unde e și mai descentralizat ca la noi. O comună mai mare nu va putea asigura o îmbunătățire a serviciilor! Administrația este un serviciu, nu un SRL, o firmă care trebuie să producă profit. Sunt convins că dacă se vor organiza referendumuri locale pentru această inițiativă, așa cum cere legea, inițiativa va pica, fără doar și poate.
– Există un sfat pe care l-ați da unui primar aflat la început de drum, un secret al succesului?
– Secretul este munca, munca în echipă, consecvența și hotărârea. Doar dacă primarul, viceprimarul, consilierii, directorul școlii, preoții trag la aceeași căruță, în aceeași direcție, există șanse ca lucrurile să meargă bine pentru toți.
