CONSTANTIN DAN DOBREA (director general al Societății Naționale a Sării SALROM): „Contează să gândești ca un om de afaceri, nu ca un vătaf”

Dacă ați trecut recent pe la standurile de condimente din magazine, nu se poate să nu fi remarcat schimbarea spectaculoasă a modului de prezentare a sării românești, produsă de Societatea Națională SALROM: produsul în sine, de cea mai bună calitate, e acum disponibil în variante care mai de care mai surprin­ză­toare, totul în ambalaje cu ștaif occidental. Este însă doar semnul cel mai vizibil al unor transformări substanțiale prin care trece cea mai veche societate de stat din România. Transformări care au dus SALROM la profituri spectaculoase, ce infirmă prejudecățile despre managementul companiilor unde acționar majoritar e statul român.

– Domnule Constantin Dan Dobrea, ați preluat, acum mai bine de doi ani, din postura de director general, conducerea Societății Naționale a Sării – ­SALROM. Cât e de complicat să conduci o companie cu capital majoritar de stat în contextul foarte concurențial al zilelor noastre?

– Conducerea unei companii cu capital majoritar de stat, cum este Societatea Națională a Sării, vine cu o serie de provocări. Pe de o parte, există așteptările legate de transparență și de responsabilitate în utilizarea resurselor publice, pe de altă parte trebuie să te adaptezi la un mediu de afaceri foar­te competitiv. Concurența pe piața sării vine nu doar din sectorul intern, ci și din importuri, iar asta obligă la inovații continue și la îmbunătățirea proceselor interne. Reglementările stricte și modificările legislative frecvente cer, de asemenea, flexibilitate și reacție rapidă.

Când am acceptat rolul de director general al SALROM, am fost atras în mod special de șansa de a contribui la modernizarea și eficientizarea unei companii cu o tradiție atât de bogată în România. M-a motivat dorința de a transforma compania într-un model de excelență, cu accent pe sustenabilitate, pe inovație și pe responsabilitate socială. În planul managerial, am mizat pe câteva atuuri esențiale. În primul rând, am investit în digitalizare și automatizare, pentru a ne crește eficiența. Am dezvoltat parteneriate strategice atât pe plan național, cât și internațional. De asemenea, am acordat o importanță deosebită dezvoltării personalului: o echipă bine instruită este cheia succesului oricărei organizații.

„România are cea mai lungă istorie ca producător de sare din Europa”

– Exploatarea sării are o istorie foarte lungă pe teritoriul României. Își găsește loc tradiția în planurile SALROM? Sunt semne că publicul preferă „sarea de România”?

– Tradiția este deosebit de importantă pentru noi. România are cea mai lungă istorie ca producător de sare din Europa. Acum 2.000 de ani, soldații romani erau plătiți în sesterți și în sare. Însuși cu­vân­tul „salariu” vine de la „sare”! Apoi, ­SALROM e cea mai veche companie de stat din România, continuatoare directă a Monopolului Sării, înființat în 1864, în același timp cu Jandarmeria Română! Istoria ne oferă un avantaj extraordinar, consumatorii își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția spre produsele locale. E o tendință care nu numai că ne încurajează să ne păstrăm tradițiile, dar ne și motivează să le valorificăm. Integrăm tradiția în planurile de prezent și viitor, prin promovarea pro­duselor noas­tre ca fiind nu doar de calitate superioară, ci și parte din patrimoniul cultural românesc.

De exemplu, am dezvoltat o nouă gamă de produse din sare, cu condimente specifice gastronomiei locale – sare cu cimbru, cu leuștean, cu tarhon și cu busuioc – care să reflecte moștenirea noastră și să spună o poveste despre folosirea sării din cele mai vechi timpuri, în fiecare gospodărie românească. Rețetele sunt făcute în așa fel încât, dacă vrei să folosești leuștean în cior­bă, ai și cantitatea potrivită de sare. Vrem să ne diversificăm și pe partea de balneo cu ajutorul sării de baie, pe care o producem la Praid și la Râmnicu Vâlcea. Am semnat un contract cu Plafar, alt producător român, care să ne asigure pentru următorii trei ani atât condimentele din sarea de bucătărie, cât și pe cele pentru sarea de baie. Mi se pare o ches­tiune de normalitate: suntem două companii românești de tradiție, am oferit calitate de-a lungul anilor și putem să oferim calitate la cerințele actuale în continuare. Un parteneriat între două companii românești nu poate fi decât benefic. Suntem în dis­cu­ții și pentru cosmeticele pe bază de sare. Pe acestea vrem să le facem tot în colaborare cu o companie sau cu un institut românesc. Noi ne-am gândit la cei de la „Ana Aslan”. Discutăm și despre o soluție salină cu cei de la Institutul „Cantacuzino” sau de la Antibiotice. Tot ce înseamnă sare ca materie primă trebuie dezvoltat și exportat pe diferite canale. Suntem preocupați de inovație și de adaptarea la nevoile pieței, fără a pierde din vedere valorile tradițio­nale care ne definesc.

Lider de piață în Europa

– Care este drumul sării de la exploatarea ei până la a ajunge pe masa consumatorului? Pe ce calități mizează sarea românească?

– Exploatarea începe în cele șapte saline ale SALROM – Ocna Dej, Praid, Slănic Prahova, Cacica, Târgu Ocna, Ocna Mureș și Ocnele Mari. După extracție, sarea e transportată la facilitățile noastre de procesare, unde este mărunțită, recristalizată, dacă e cazul, și ambalată, apoi distribuită către parteneri, magazine și restaurante, de unde ajunge pe masa consumatorului român. În fiecare dintre aceste etape, ne asigurăm că respec­tăm toate reglementările și standardele de siguranță alimentară, pentru a garanta calitatea produsului nostru. E esențial să oferim produse de înaltă calitate și să punem accent pe beneficiile sării românești, inclusiv pe tradi­ția și autenticitatea acesteia. Din 2022, am început un proces amplu de retehnolo­gi­zare, automatizare, digitalizare la nivelul tuturor sucursalelor. Finalitatea va fi în 2025, când ultima combină, cel mai mare echipament minier importat vreodată în România, va ajun­ge la Ocna Dej. Doar acel echipament va putea produce singur 1,35 milioane de tone, mai mult de jumătate din sarea gemă pe care o producem noi azi. Când toate noile echipamente vor fi montate, eu sper ca producția acestei companii să fie dublată în primul an. Suntem mândri de faptul ca ­SALROM este în acest moment lider de piață în centrul și sud-estul Europei în sectorul sării, și asta pe o piață în care concurența este acerbă. Cel mai mare competitor al nostru din Europa a dis­pă­rut, în contextul războ­iului din Ucraina. Ucrai­ne­nii și-au aruncat în aer propria mină din regiunea Donbas, probabil din rațiuni strategice. Produceau aproape 2 milioane de tone pe an, ceva mai mult decât noi, dar la prețuri mult mai mici, pentru că ei primeau subvenții de la stat, pe când noi ne autosusținem. Plus că ei nu aveau nici con­strân­ge­rile noastre legate de mediu, de sustenabilitate, de protecția muncii… Dispariția acestei companii a făcut ca ­SALROM să reintre pe niște piețe pe care le pierduse din pricina prețurilor de „dumping” pe care le practica Ucraina.

Una dintre liniile noi de afaceri o va reprezenta sarea de mare. Astăzi, sarea de mare din import este unul dintre marii concurenți ai sării românești.

„Dacă Europa ar rămâne complet fără sare, România ar putea asigura necesarul continentului pentru următorii 500 de ani!”

– Vorbiți despre dublarea capacității de extracție a sării. Totuși, auzim toată ziua că resursele naturale sunt limitate…

– Nu cred că românii sunt conștienți cât de mari sunt resursele de sare ale țării! Dacă Europa ar rămâne complet fără sare, România ar putea asigura necesarul continentului pentru următorii 500 de ani! Dacă lumea întreagă ar rămâne fără sare, putem să îi asigurăm necesarul pentru următorii 50 de ani! Să exploatezi sare de 2.000 de ani și să mai ai pentru alte mii de ani pentru România, e ceva fantastic!

Perspectivele sunt extraordinare, cred că am creat premisele unei dezvoltări sănătoase ale acestei companii. Sarea românească se diferențiază prin câteva calități esențiale. În primul rând, este un produs extras din resurse naturale bogate, ceea ce contribuie la autenticitatea sa. De asemenea, punem un accent deosebit pe standardele de puritate și procesare, asigurându-ne că livrăm un produs sigur și sănătos. Nu în ultimul rând, sarea românească reprezintă o parte din cultura și tradiția noastră. Aceste aspecte sunt esențiale pentru a construi încrederea consumatorilor și a încuraja consumul de produse locale.

– SALROM înseamnă, în 2024, mult mai mult decât simpla exploatare a sării. Care sunt celelalte „mo­toa­re” ale companiei și ce „reglaje” ați făcut la ele, ast­fel încât să obțineți profituri spectaculoase an de an?

– Am investit în dezvoltarea de noi produse, fapt care ne-a ajutat să atragem noi clienți. Ne-am concentrat pe implementarea tehnologiilor ecologice. Reducerea impactului asupra mediului – în anul acesta am demarat introducerea mijloacelor de transport electrice pentru vizitarea salinelor și amplasarea de panouri foto-voltaice – nu doar că ne îmbunătățește reputația, dar ne permite și să economisim pe termen lung. Ne-am îmbunătățit strategia de marketing. Utilizăm canale diversificate pentru a ajunge la consumatori, inclusiv marketing digital și partene­ri­ate cu „influenceri”. Aceste metode ne-au crescut vizibilitatea și ne-au ajutat să construim o comunitate de clienți fideli. Ca o recunoaștere a rolului ­SALROM drept lider de piață în centrul și sud-estul Europei, la conferința anuală a ­EUSalt, desfășurată la Liverpool în 2024, s-a votat în unanimitate organizarea conferinței anuale din 2025, în România.

„Avem cea mai mare și mai spectaculoasă mină din Europa, la Slănic Prahova”

– Câteva dintre vechile saline pe care le aveți în portofoliu sunt integrate în circuitul turistic al României. Ce planuri aveți cu ele pe viitor?

– Salinele turistice pe care le avem în portofoliu, și anume Salina Slănic Prahova, Sali­na Târgu Ocna, Salina Praid, Salina Ocnele Mari și Salina Cacica, au un potențial turistic remarcabil: în jur de 1,5 mili­oane de turiști ne trec pragul anual! Avem cea mai mare și mai specta­cu­loasă mină din Europa, la Slănic Prahova. Salinele sunt locuri unde vizitatorii pot învăța despre procesul de formare a sării, istoria mineritului în România și importanța sării în econo­mie. Organizăm în subteran evenimente culturale și artistice ce atrag publicul din diverse colțuri ale țării, și nu numai. Începând din 2024, pentru prima dată în ultimii 15 ani, vom face investiții în turism sub formă centralizată, pentru a crea o imagine unitară a salinelor deschise spre vizitare. Vor fi achiziționate autobuze electrice pentru toate salinele unde se face accesul cu mijloace de transport și va fi asigurat iluminatul arhitectural al salinelor. După ce ne-am axat mai mult pe producție și tehnologi­za­re, acum am început și dezvoltarea minelor turistice. Am deschis zone în care prezentăm istoricul fiecărei mine, vrem să facem tururi virtuale cu echipamente moderne, am deschis cafenele în minele companiei. Servim cafea la sare: am pornit de la principiul că nisipul are cam aceleași calități ca și sarea, iar dacă este cafea la nisip, de ce să nu existe și cafea la sare?… Vom încerca să fim și pe aero­por­tu­rile importante, să avem colțul nostru în care vindem produse, să poată lua fiecare un mic suvenir. Trebuie să ieșim din granițe. Ne gândim și la partea de balneo, cu Ministerul Sănătății. Oame­nii vin în saline și ca să își rezolve proble­me de sănătate. Vom da drumul la liftul pa­no­ramic de la Slănic Prahova. Numai aceas­tă investiție se ridică la 14 milioane de euro! Fiind un om grijuliu cu banii, am zis că întâi facem profit, să retehnologizăm, și abia apoi să dezvoltăm celelalte ramuri. Acum avem baza pe care să dezvoltăm.

„SALROM e depozitarul unora dintre puținele rezerve de grafit din Europa”

– Ce planuri aveți pe viitor? Care e cel mai mare vis al dumneavoastră legat de afacerea ­SALROM?

– Puțină lume mai știe, dar ­SALROM e depozitarul unora dintre puținele rezerve de grafit din Europa. Redeschiderea celor două mine de grafit ale noastre – aflate la Baia de Fier, în Gorj, la 16 kilometri una de alta – ar face să ne mărim și mai mult valoarea de piață. Azi, singurul producător de grafit din Europa e Norvegia, cu 10.000 de tone pe an, iar ei nu sunt parte din UE. Când s-a închis ultima dintre cele două mine de grafit ale ­SALROM, în 2006, noi produceam 30.000 de tone pe lună! Grafitul se folosește la minele de creion și drept conector la baterii. Dar, în 2010, niște cercetători de la Universitatea din Manchester au luat Premiul Nobel pentru descoperirea grafenului, un material revoluționar, obținut din grafit de puritate mini­mum 99%, care, presat în foițe, devine un material compact de o mie și ceva de ori mai ușor decât oțelul și de câteva sute de ori mai dur. Invenția aceasta e, pentru mine, ceea ce a însemnat siliciul pentru industria semiconductorilor în anii ’80-’90. Modul în care poate fi folosit ține numai de imaginația noastră! Grafitul e trecut pe lista materiilor prime „critice” din UE, care are un fond special în acest sens, separat de fondurile europene. Am depus deja două proiecte, unul pentru extracție, în valoare de 198 de milioane de euro, și un al doilea proiect, de procesare a grafitului, în valoare de 250 de milioane de euro. S-a început analiza, ni se spus că suntem eligibili, iar dacă vom redeschide cele două mine, cred că România va avea un cuvânt extrem de interesant de spus în ceea ce privește economia Uniunii Europene. Planurile noastre de viitor pentru ­SALROM sunt ambițioase și sunt concepute să transforme compania într-un jucător de referință pe piața sării nu doar în România, ci și pe plan internațional. Cel mai mare vis al meu este să transformăm compania într-un exemplu de excelență în industrie, un model de sustenabilitate și inovație care să inspire alte companii din România și din lume. Vreau ca ­SALROM să fie recunoscută nu doar pentru calitatea excepțională a produselor sale, ci și pentru responsabilitatea socială și mediul de afaceri etic. Îmi doresc ca ­­SALROM să devină un simbol al tradiției românești în industria sării, dar și un vector de dezvoltare pe calea modernizării și inovării, contri­bu­ind la bunăstarea comunităților locale și la protejarea resur­se­lor noastre naturale. Aceasta este viziunea pe care o voi urmări în anii care vin.

„Am spus de la început: în momentul în care vom transforma o companie de stat într-o companie care să lucreze pe principiile unei multinaționale, am câștigat acest meci”

– În ce măsură succesul SALROM poate fi replicat și la alte companii cu acționariat majoritar de stat? Care din lecțiile pe care le-ați învățat în pe­rioada de directorat de la SALROM ar putea fi testate în alte părți?

– În mod cert, există câteva lecții importante pe care le-am învățat în perioada de directorat la ­SALROM și care ar putea fi încercate și în alte părți. Un aspect esențial a fost capacitatea noastră de a inova și de a ne adapta la cerințele pieței. Companiile de stat ar trebui să încurajeze o cultură a inovației și a experimentării, permițându-le angajaților să pro­pu­nă soluții și să testeze idei noi. Concentrarea pe nevoile consumatorilor a fost un alt element central în strategia ­SALROM. Aceasta a inclus cercetarea de piață constantă, răspunsul din partea clienților și dezvoltarea de produse care să valorizeze cerințele lor. Am învățat că o echipă bine pregătită este cheia succesului unei organizații. Companiile de stat ar trebui să pună accent pe sprijinirea angajaților prin programe de formare și dezvoltare profesională. Există mentalități care trebuie schimbate, dar eu zic că la noi în companie am reușit, în 2 ani și jumătate, să con­stru­im un colectiv de oameni care să își asu­me un rol de pionierat în ceea înseamnă modificarea în esență a unei companii. Am spus de la început: în momentul în care vom transforma o companie de stat într-o companie care să lucreze pe principiile unei mul­ti­na­ționale, am câștigat acest meci. Asta în­­seam­nă să fim maleabili, să fim deschiși la nou. Fără inovare și fără o gân­dire antici­pa­tivă pe cele puțin 5-10 ani în față, nu poți dez­vol­ta o ­companie…

Am găsit această companie cu un profit de 60 de milioane de lei pe an. Noi ne-am dus cu profitul la peste 120 de milioane de lei pe an net. Contează să gândești ca un om de afaceri, nu ca un vătaf. Am muncit și în companii private, și în multinaționale, și pentru statul român. Am fost de toate părțile mesei și am încercat să învăț din fiecare experiență. Totul e legat de ce îți dorești. Ai venit să ocupi un scaun, să ai telefon, secretară și șofer sau ai venit să demonstrezi că se poate face ceva?! Despre asta e vorba… Îmi doresc ca succesul ­SALROM să fie o inspirație pentru alte companii cu acționariat majoritar de stat, care, cu o strategie bine gândită, orientată spre inovație și sustenabilitate, ar putea obține rezul­ta­te ­similare.