Români care au reușit

Sunt, cred, puțini oameni cărora să nu le placă florile. Fie că sunt primite în dar sau cumpărate personal, pentru un simplu capriciu, la ceas de bucurie sau pentru a alina o tristețe, florile ne sunt cei mai loiali prieteni. De la ele am putea învăța cel mai bine să ne bucurăm de frumusețe, atunci când o avem în față, fără a ne lăsa influențați de efemeritatea ei. „Nu mi-au plăcut niciodată florile tăiate, am detestat să le primesc și să le văd cum mor în vază, după câteva zile de splendoare”, spune Cătălina Condescu, interlocutoarea mea de azi, care a decis să-și transforme pasiunea și dragul pentru florile vii într-o afacere menită să le prelungească, într-un mod plăcut, viața. Așa s-a născut Purpura Maris și bijuteriile din flori.
„Clienții preferă orhideele”

La cei 27 de ani ai săi, Cătălina are deja vreo 13 ani de antreprenoriat. E, cu siguranță, unul dintre cei mai tineri antreprenori pe care i-am întâlnit. „Pe la vârsta de aproximativ 12-13 ani, am pus pentru prima dată mâna pe primele materiale de lucrat bijuterii, de la mărgele din plastic până la piele, fimo (pastă polimerică) etc. A fost un drum pe care m-am reîntors uneori, dar nu m-am oprit la nici unul din acele materiale. Apoi, am descoperit rășina, pe la finalul anului 2018. Nu se știa, pe-atunci, foarte mult despre acest material în România, iar eu căutam informații și învățam tot ce se putea despre asta. Purpura Maris a luat naștere patru ani mai târziu, într-o perioadă foarte dificilă din viața mea, a fost gura mea de aer, într-un moment critic”, povestește Cătălina Condescu.
– De ce bijuterii cu flori?
– Așa cum am spus, nu-mi plac florile tăiate, să le privesc cum mor, așezate într-o vază. Acesta a fost motivul principal pentru care am ales să studiez cum se pot ele păstra într-o formă cât mai naturală, cum se pot purta, cum pot fi lucrate, cât de rezistente sunt după uscare. Momentan, accesoriile lor sunt din oțel inoxidabil, dar plănuiesc ca, în viitorul apropiat, să trec parte din ele pe argint și aur. Merită! Sunt bijuterii unicat, în primul rând, pentru că florile nu seamănă între ele, nici măcar o pereche de cercei nu are flori identice. Toate sunt variante de personalizare, le mai pun o perlă în plus, le mai accesorizez cu foiță de aur sau argint, le pun puțin mai câş. La aceste bijuterii din flori, personalizarea este ceva mai limitată decât la alte materiale, dar cu puțină imaginație, poate ieși ceva minunat.
– Care sunt cele mai căutate flori, dintre cele pe care le transformați în bijuterii?

– La momentul actual, sunt orhideele. A fost un moment când nimeni nu știa de ele, când nu erau atât de cunoscute, dar imediat ce oamenii s-au obișnuit cu ele, vizual vorbind, atunci au început să le cumpere masiv. Îmi amintesc de un eveniment cu vânzare la care am participat, unde, efectiv, am rămas rapid fără cerceii și colierele cu orhidee. A trebuit să lucrez întreaga noapte, împreună cu soțul meu, ca să refacem stocul pentru următoarea zi, pentru că nu mă puteam duce fără ele.
„Se poate trăi decent, dacă ești organizat”
– Bijuteriile dvs. din flori au ajuns la Milano, una din capitalele mondiale ale modei? Cum s-a întâmplat?

– Milano a fost o surpriză și pentru mine. Am locuit aproape trei ani în Germania, la Hamburg, iar în aprilie 2024, ne-am întors înapoi, acasă. În acea perioadă, am fost contactată de cei de la Artistar, firma care se ocupă de organizarea Milano Jewelry Week (Săptămâna bijuteriilor la Milano), ca să trimit la concurs câteva dintre bijuteriile mele. Țin minte și acum cât de stresantă a fost săptămâna aceea, până am primit răspunsul de la ei. Sincer, la momentul respectiv, mă și gândeam: „Ce să caut eu tocmai acolo?”, „Cum de am ajuns atât de repede, atât de «departe»?”. Dar, uite că, deși nu credeam că se va întâmpla, echipa lor, formată din designeri și directori de presă, au ales piesele mele. Prezentarea a fost în octombrie 2024.
– Se poate trăi din afacerea asta, bijuterii din flori?
– Da, se poate trăi chiar decent, dar trebuie să fii extrem de calculat și de organizat. Dacă nu ești atent, este foarte ușor să cazi pe o pantă din care să nu-ți mai revii niciodată, ca business.
– Au existat și momente în care să vă fi dorit să renunțați?
– Oooh, da, cel puțin o dată pe zi! Sunt momente, într-o afacere, în care îți vine efectiv să lași totul baltă și să pleci unde vezi cu ochii, sincer. Nu sunt mulți care recunosc asta, dar li se întâmplă tuturor. Important este să iei o gură de aer și să treci mai departe. Dificultăți întâmpini și în creșterea unui copil, este normal să întâmpini și într-o afacere, sunt cam la fel.
„Mă bucur că românii cumpără de la români”
– Ce a fost mai greu, mai ales la începutul afacerii?

– Cel mai greu lucru a fost să rămân motivată. Nici un business nu funcționează imediat, gata, ai ieșit pe piață, toți oamenii cumpără de la tine Nu! A durat luni de zile, până am avut primii clienți, până s-au acomodat cu ideea florilor naturale, în mod special, cu cele tridimensionale, pentru că, vizual, sunt oarecum greu de integrat. Când ajungi să le porți, însă, faci pariu că ăsta a fost scopul lor dintotdeauna.
– Ați investit bani personali, sau ați accesat fonduri europene?
– Până la momentul actual, am investit doar bani personali, dar plănuiesc ca, în primăvară, să accesez fonduri prin Programul „Femeia antreprenor”, dacă se mai alocă și anul acesta. Prin prisma experienței mele din Hamburg, pot spune că în România este încă ușor să fii antreprenor. Pentru că oamenii sunt mai deschiși și, în ultimii ani, românii au început să cumpere mai mult de la antreprenorii locali, în loc să susțină în continuare mărfurile chinezești, iar asta nu poate fi decât bucurie. Trist este că, deși încerc, ca antreprenor, să fiu cât mai corectă, statul român îți pune mereu piedici. Tot timpul este ceva nou ce trebuie făcut, din punct de vedere al contabilității, din punct de vedere al prevederilor legale etc., iar asta te dă în spate și îți cam taie orice speranță că vei supraviețui, ca afacere, până la final de an.
– Abia a început anul 2025. Ce planuri aveți pentru el?
– Planurile de viitor sunt subiective. În general, merg pe intuiție. Plănuiesc ca anul acesta să duc la bun sfârșit proiectul pe care îl am în derulare, respectiv, o colecție de genți, dar și să fac un curs de turnat și modelat bijuterii din metale prețioase.