• Statisticile afirmă că locuitorii țărilor scandinave sunt cei mai fericiți pământeni. Au un stil de viață strâns legat de natură și de tradiție. Se hră­nesc simplu și sănătos și au cei mai puțini obezi in lume. Fiindcă în­cepe postul și sunt la modă rețetele de slăbit, vă recomandăm să în­cer­cați „dieta nordică”, extrem de populară în Occident •

Cercetările recente în dome­niul nutriţiei au confirmat ceea ce se ştia de mult: alimen­taţia scandinavilor es­te printre cele mai sănătoase din lume. La doar o privire aruncată pes­te cifre, se poate vedea cu uşu­rinţă că procentul de persoane care su­feră de obezitate în țările scan­di­nave es­te prin­tre cele mai scăzute din lu­me. De aceea, dieta lor a în­ceput să câştige din ce în ce mai mult apre­cierea celor preo­cu­paţi de si­luetă şi să fie luată în considerare de medicii nutriţionişti, care o folosesc ca sursă de inspi­raţie pentru a ela­bora regi­muri pacienţilor lor.

Simplu și sănătos

Dieta se bazează pe sim­plitate şi pe ingre­diente de calitate, uşor de cres­cut şi de produs în condiţii de cli­mă rece. Peştele gras, varza, legu­mele rădă­ci­noase, pâinea de secară şi fructele de pă­dure fac par­te în mod frecvent din meniu­rile lor.

Peştele – cum ar fi heringul, ma­­croul, păstrăvul, codul, somo­nul, ţiparul şi fructele de mare – stridii, homari, cre­veţi, crabi, raci    – au o im­portanţă majoră în dietă, de la proas­pete şi crude, la uscate, afu­mate, să­rate sau mu­rate. Există o mare varietate de preparate din peşte şi fructe de mare, de la peşte proaspăt, fiert în apă şi uşor condimentat cu ierburi, sare şi    piper, creme de fructe de mare și alte preparate mai sofis­ticate. Somonul şi heringul sunt extrem de populare şi se regăsesc într-o mulţi­me de pre­pa­rate tradiţio­nale. Somonul afumat este adesea servit cu om­letă, mărar, în sandvi­ciuri, sau cu sos de muş­tar. Cra­­bii sunt fierţi şi consumaţi cu maioneză şi felii de lă­mâie. Midiile sunt fierte la aburi şi servite cu us­turoi, pătrunjel, smân­tână.

Carnea. Deși pare un paradox – frigul cere grăsimi – nordicii con­su­mă carne în can­titate li­mi­­tată. La fel ca strămoşii lor, vi­kingii, scandinavii s-au hrănit mai ales cu vâ­nat: păsări sălbatice, elan, ren, urs. Aces­tora li se adaugă la pre­pa­rare sosuri bogat condimentate şi gem de merişoare, cu gust acru-dul­ceag. Carnea de oa­ie şi de miel este destul de popu­lară, afumată sau sub formă de to­ca­nă cu varză.

Produsele lactate – de capră, va­că şi ren – sunt mult consumate. Pe lângă lap­te, scandinavii sunt mari amatori de brânzeturi, lapte bătut şi smân­­tână. Diferite varietăţi de brân­zeturi tradiţio­nale din lapte de vacă sau capră sunt foarte popu­lare şi ser­vite aproape la fiecare masă.

Pâinea conţine o proporţie mare de cereale integrale şi este din aluat dospit sau nedospit, din se­cară, din grâu sau ovăz.

Legumele, cum ar fi varza, ma­zărea, sfecla, car­­tofii, morcovii, fier­te sau crude,    însoţesc de obi­­­cei pre­pa­ratele de peş­te sau carne şi sunt ase­­­zonate cu ierburi şi con­di­mente: chimen, car­da­mom, anason, fenicul, mă­­­­rar, cimbru, coajă de lă­mâie, pi­per.

Deserturile sunt bo­gate, dar nu prea dulci. Ele includ fructe de pă­dure, prăji­turi de casă.

Băuturile servite la ma­să sunt lapte, cafea, ceai, bere, vin alb, akvavit (o bău­tură din cereale sau car­tofi, dublu distilată şi aro­ma­tizată cu fructe, condi­mente sau seminţe). Scan­di­navii sunt mari consu­matori de cafea. Ea este preparată simplu, servită de obicei alături de desert.

Din cauza iernilor lungi şi a ve­rilor scurte, fruc­tele şi legu­mele proas­pete sunt disponi­bile doar câ­teva luni pe an, de aceea se con­sumă mai degrabă uscate, conservate sau trans­formate în gemuri şi jeleuri. Merele, căpşunile, murele, afinele, zme­ura, merişoarele de munte abun­dă în timpul verii.

Trei mese

Scandinavii iau de obicei trei mese pe zi, sim­ple, dar consis­tente.

• Mi­cul dejun include cafea, pâi­ne integrală cu unt sau terci de ovăz, fructe, ouă, brânzeturi, gem, miere.

• Prânzul (masă tip bufet) con­stă în felii de pâi­ne cu unt, în­so­ţite de bu­căţi de hering, somon afu­­mat, câr­naţi, chiftele, cartofi fierţi, brân­zeturi şi salate, care pot fi ser­vite şi ca gus­tare de după-amiază sau înain­te de culcare. De asemenea, sunt ser­vite supe, tocană sau mân­căruri cal­de sau reci din peşte şi car­ne, urmate de desert.

• Cina este ma­sa prin­ci­pală a zilei şi este ser­vită în jurul orei 18. O cină tradiţională este alcă­tui­tă din peşte, acompaniat de cartofi şi legu­me fierte.

Trucuri anti-îngrășat

• Luaţi 3 mese pe zi, reduse can­titativ, şi cu alimente în combinaţii permise.

• Nu mâncaţi fructele imediat după masă. Ele se consumă separat, la distanţă de cel puţin 2 ore.

• Beţi cu măsură sucurile natu­ra­le de fruc­te, au multe calorii, prin za­­haroza şi fructoza pe care le con­ţin.

• Mâncaţi nuci, seminţe, alune, mig­­dale crude, ca pe o masă sepa­ra­tă, fără a le combina cu alte ali­mente.

• Nu mâncaţi între mese.

• Nu săriţi peste micul dejun.

• Folosiţi „ajutoare” pentru slă­bit, care stimulează arderea grăsimi­lor: cafeaua, ceaiul verde,    unele con­­di­mente, cum ar fi ghimbirul, pi­pe­rul, ardeiul iute, oregano, scor­ţişoara, rozmarinul, precum şi fruc­te – ana­nas, kiwi, mere, grape­fruit, avocado.

• Salatele se acresc cu suc de lă­mâ­ie, proaspăt stors.

• Sosurile grele, maioneza, ket­chup-ul sunt printre principalii „pur­tă­tori” de calorii. Uitaţi de exis­tenţa lor sau înlocuiţi-le cu variante mai re­du­se caloric, cum ar fi muş­tarul clasic.

• Beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi (apă plată, minerală, ceai de plante, cafea, ceai verde sau negru, toate fără zahăr).

• Dimineaţa, înainte de masă, beţi un    pahar cu apă în care aţi stors o jumătate de lămâie.

• Luaţi ultima masă la ora 18, cu porţii pe jumătate faţă de cele din restul zilei.

• Faceţi cel puţin 30 de minute de mişcare pe zi – gimnastică, mers pe jos – ca să acceleraţi arderea gră­si­milor.

• Dormiţi suficient, pentru că som­nul este în legătură directă cu gre­u­tatea. Cine doarme puţin mă­nân­că mai mult, iar metabolismul se de­reglează.

Reţete de slăbit scandinave

Sandvişuri cu somon

Ingrediente: 10 felii de pâine pră­­jită    de secară (ba­ghe­tă sau ju­mă­tăţi de felii de pâine), 10 felii de so­mon afumat (file), 1 ju­mătate de ceaş­­că de muş­tar dul­ce, mărar proas­păt pen­tru or­nat.

Ungeţi fiecare felie de pâine cu 1 jumătate de linguriţă de muş­tar, apoi puneţi câte o felie de somon.    Deco­raţi cu mărar.

Aperitiv cu hering

Ingrediente: 6 cartofi roşii mici, 300 g de file de hering ma­rinat (pus în apă 15 de minute şi bine scurs), 3 linguri de smân­tâ­nă cu conţinut re­dus de grăsime, 3 linguri de ceapă ro­şie tocată, mărar proaspăt pentru or­nat, piper măcinat, după gust.

Fierbeţi cartofii, apoi tăiaţi-i în 2-3 felii subţiri (fără capete). Tăiaţi file-ul de hering în bucăţi mici, astfel încât să se potri­veas­că cu feliile de cartofi. Puneţi câte o bucată de he­ring pe o felie de cartof, ungeţi cu pu­­ţină smân­tână şi presăraţi deasu­pra ceapă roşie. Ornaţi cu mărar şi piper mă­cinat.

Cremă de brânză cu somon

Ingrediente: 300 g brân­­­­ză de vaci (cu conţinut redus de gră­sime), 200 g file somon afumat to­cat, 1 lingură arpagic sau ceapă ver­­­­de tocată, 1 linguriţă hrean ras, 1 sfert de linguriţă pi­­per proaspăt mă­ci­nat.

Amestecaţi într-un castron crema de brân­ză, somonul to­cat, ceapa, hrea­­nul şi piperul. Serviţi cre­ma în­tin­să pe felii de pâine prăjită.

Salată cu macrou

Ingrediente: 4 fileuri de ma­crou ma­rinat (puse în apă 15 minute şi bine scurse), 2 cartofi fierţi mici, 1 sa­­lată verde, 3 ouă fierte tari, 1 ar­dei gras roşu, 1 ceapă roşie mică, 2 lin­guri de muştar cu hrean, 2 linguri zea­mă lămâie, 1 lingură ulei, felii de lămâie şi câteva fire de pă­trunjel proaspăt pentru ornat.

Se taie fileul de macrou fe­liuţe şi se pune într-un castron. Se amestecă cu salata ruptă bu­căţi, ouăle şi car­tofii    tăiaţi ron­dele, ardeiul şi ceapa tăiate fe­liuţe subţiri. Se amestecă se­parat muştarul, uleiul şi zeama de lă­mâie, apoi se toarnă peste salată. Se or­nea­ză cu feliile de lămâie şi firele de pă­trunjel.