– Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat săptămâna trecută taxe vamale mărite față de partenerii săi comerciali din întreaga lume. Care a fost replica Uniunii Europene (care urmează a fi taxată cu 20%) și a celorlalte mari puteri economice și care a fost reacția burselor la acest anunț?
Reacția UE a fost temperată, plecând de la ideea că nimeni nu câștigă dintr-un război comercial. Economiști de prestigiu au recomandat de la bun început ca Trump să fie ignorat, iar statele lumii să-și pună la punct planuri economice și comerciale alternative, care să reducă dependența de SUA. Președinta Băncii Centrale Europene a propus, în această logică, renunțarea la platformele americane de plăți de tip Visa și Mastercard și crearea unui sistem european. Ca de obicei, în cazul Europei, lipsește infrastructura pentru astfel de inițiative, din cauza lipsei de unitate dintre statele membre cu privire la crearea unei piețe unificate de capital. Aceeași lipsă de unitate blochează și elaborarea unui răspuns unitar la războiul tarifar al lui Trump. Trebuie totuși apreciată înțelepciunea poziției UE, care, înainte de a anunța măsuri de retorsiune față de SUA, a demarat un proces de negociere, menit să împiedice escaladarea conflictului. O serie de măsuri privind taxarea suplimentară a unor produse americane au fost anunțate pentru o primă fază, măsurile mai dure fiind anunțate pentru o fază ulterioară. Printre acestea se numără și taxarea companiilor digitale americane – Meta, Google etc. – și interzicerea participării companiilor americane, inclusiv a celor de servicii, la schimburile comerciale europene, care va fi aplicată in extremis. În privința Chinei, însă, constatăm că o atitudine moderată, față de provocările americane este împiedicată de cultura tradițională chineză, de a nu ceda absolut niciodată la presiunile adversarului. Beijingul a replicat cu ridicarea echivalentă a taxelor vamale pentru produsele exportate din SUA, ceea ce a dus la ridicarea tarifelor impuse de Trump la nivelul astronomic de 104%. Bursele au reacționat prin prăbușirea valorii acțiunilor, pentru că nimeni nu mai crede că recesiunea și inflația pot fi evitate. Cum spunea premierul britanic, Sir Keir Starmer, lumea pe care am cunoscut-o nu mai există și nici nu se va mai întoarce.
– Un atac rusesc cu rachetă a ucis 19 persoane, inclusiv minori, într-o zonă rezidențială din Krivoi Rog, un oraș din centrul Ucrainei. Pune în discuție acest atac planurile de pace din Ucraina și abordarea SUA față de Rusia?
Despre ce plan de pace vorbim? În realitate, nu știm ce s-a negociat în Arabia Saudită și constatăm că SUA nu are niciun plan propriu, ci încearcă doar să-i cedeze Ucraina lui Putin, sub pretextul dorinței de a opri pierderea de vieți omenești. Clare sunt doar planurile lui Putin de distrugere și cucerire a Ucrainei și, ulterior, de dezmembrare a UE. Reacțiile Administrației Trump față de uciderea copiilor și adulților din Krivoi Rog au fost mai mult ambigue și, în tot cazul, neconvingătoare. Inițial, ambasadoarea SUA în Ucraina a evitat să nominalizeze Rusia ca autoare a atacului, fiind nevoită, după valul de critici internaționale la adresa acestei non-reacții, să precizeze că era vorba de „o rachetă venită din Rusia”. Nici Donald Trump nu a condamnat explicit Rusia, ci s-a limitat la o lamentație pe tema bombardamentelor care ucid oameni în Ucraina. Nimic nu s-a schimbat de fapt în abordarea complezentă a SUA față de Rusia, iar Casa Albă frizează penibilul, fiind incapabilă să reacționeze altfel decât episodic și strict retoric la sfidarea lui Vladimir Putin, care i-a respins deschis oferta de încetare a focului, pe care Kievul o acceptase. Până și consilierii apropiați l-au sfătuit pe Trump să nu mai vorbească la telefon cu Putin, ca să nu cadă definitiv în ridicol, deoarece este evident că Vladimir Putin nu îl ia în serios pe președintele SUA. Acesta din urmă poate, așadar, să se laude că discută intens cu Moscova și cu Kievul, dar nu poate demonstra că a reușit să oprească agresiunea rusească și să salveze măcar o singură viață omenească. Oare liderul celei mai mari puteri din lume „nu are în mână cărțile necesare” pentru a se impune – sau de fapt nu vrea să joace împotriva lui Putin? Cert este că a iertat Rusia de tarifele vamale de 10% impuse statelor aliate, iar presa americană anunță că SUA vrea să retragă 10.000 de soldați din estul Europei, inclusiv din România, și că soldații americani au dispărut deja de la granița polono-ucraineană. Mai are cineva nevoie de dovezi că Trump a lăsat Ucraina și Europa la cheremul Kremlinului?
