• Amețeli, slăbiciune, lehamite de viață. Pe mulți dintre noi, primăvara îi istovește. Există totuși metode să ne punem bine cu ea •
1. Un pui de somn
Tensiunea scade, temperatura corpului se reduce, concentrarea slăbește în miezul zilei, în jurul orei 14. Ceasul nostru interior știe precis când e timpul să ațipim puțin. În urma unui studiu recent, cercetătorii afirmă că și un somn scurt, de numai șase minute, îmbunătățește considerabil funcționarea memoriei. Îndată după momentul adormirii, se pun în mișcare procese de stocare în memorie, care continuă să se desfășoare și după trezirea din somn. Ori de câte ori e posibil, îngăduiți-vă o scurtă siestă la prânz. Însă nu mai lungă de 20 de minute, altfel intrați într-o fază de somn profund, din care ieșirea nu poate fi decât lentă. Sugestii: puneți-vă ceasul să sune sau țineți în mână brelocul cu chei.
2. Invitație la dans
„Dansează ca și cum nu te-ar vedea nimeni”, acesta este sfatul marelui scriitor american, Mark Twain. Când l-ați pus ultima oară în practică? A trecut ceva vreme? Păcat. Fiindcă în timpul dansului se reduce secreția de cortizol, hormonul stresului. Și mai există un efect secundar, cât se poate de plăcut: dacă nu dansați singuri, ci cu persoana iubită, organismele amândurora vor secreta din belșug un hormon sexual, testosteronul. Vă veți simți puternic atrași unul de celălalt. În vreme ce muzica vă desfată auzul, trăiți din plin această atracție – este cel mai bun remediu anti-stres din lume. Prin urmare: puneți CD-ul preferat, dați sunetul la maximum și abandonați-vă bucuriei dansului.
3. Închideți ușa…
…și faceți o baie generală, o dată sau de două ori pe săptămână. Apa caldă relaxează, iar uleiurile eterice potențează acest efect. Începeți cu o temperatură de 35° C, apoi lăsați să curgă în cadă apă fierbinte, până ajungeți la 38°C. Pentru a nu suprasolicita sistemul circulator, nu prelungiți baia peste 15, maximum 20 de minute.
4. O călătorie imaginară
Undele electrice care ne străbat creierul arată dacă avem o stare interioară tensionată sau calmă. Specialiștii au posibilitatea s-o pună în evidență prin intermediul unei electroencefalograme (EEG) cu alte cuvinte, pot face ca gândurile noastre să devină vizibile. Dacă ne lansăm într-o călătorie imaginară, în EEG, apar așa-numitele unde alfa, prezente întotdeauna când avem mintea trează și în același timp ne simțim perfect relaxați. „Centrului nostru de comandă” par să-i placă în mod deosebit foșnetul valurilor mării și alte zgomote din natură. 15 până la 30 de minute sunt suficiente. Apoi deschideți ochii fără grabă, strângeți o dată pumnii, respirați profund și reveniți în realitatea prezentă. Iar stresul… Care stres?
5. Fugiți din calea stresului
Numeroase studii clinice arată că sportul ne ajută să gestionăm mai bine eforturile impuse de traiul nostru cotidian. Astfel, în cadrul unui experiment, cercetătorii au invitat un grup de 36 de persoane care sufereau de un stres accentuat, să practice de două ori pe săptămână mersul cu bețe. După patru săptămâni, starea participanților s-a îmbunătățit vizibil. Ideal ar fi să ne facem timp de trei ori pe săptămână pentru un program sportiv, cu durata de 30-40 de minute. „Începeți-vă antrenamentul cu o intensitate moderată și efectuați-l cu regularitate”, ne sfătuiesc specialiștii. Includeți-l în viața dvs. ca pe un ritual nelipsit. Efect secundar pozitiv: se activează circulația locală la nivelul creierului, iar capacitatea dvs. de concentrare va crește continuu.
6. Relaxare progresivă
Relaxarea musculară progresivă, un procedeu conceput de medicul american Edmund Jacobsen, acționează instantaneu și oriunde. Iată cum procedați. Așezați-vă comod, respirând profund și liniștit. Încrucișați brațele la ceafă și împingeți cu palmele capul în față, în timp ce el opune rezistență, împingând înapoi. • Ridicați picioarele și răsfirați degetele. • Contractați abdomenul. Mențineți această încordare cinci secunde. Spuneți-vă în gând: „Mă eliberez”. După o pauză de zece secunde, repetați exercițiul. Apoi destindeți-vă tot corpul și conștientizați relaxarea. Cu prilejul unui studiu efectuat cu participarea a 3000 de pacienți, s-a constatat că 60% dintre ei și-au ameliorat incontestabil starea generală de sănătate cu ajutorul relaxării musculare progresive. Dar atenție: metoda dă rezultate numai atunci când e aplicată consecvent.
7. Calmi precum Budha
Călugării tibetani meditează multe mii de ore în decursul vieții. Aceasta le modifică activitatea creierului. Ne poate ajuta meditația și nouă, celor ce nu trăim într-o mânăstire și nu avem la dispoziție un timp nelimitat? Dintr-un studiu al Universității din Wisconsin, SUA, reiese că s-au înregistrat modificări în electroencefalogramă la voluntarii care au meditat câte 30 de minute, de două ori pe săptămână. Cel mai simplu exercițiu: închideți ochii, respirați calm și profund. Vreme de cinci până la zece minute, numărați-vă în gând respirațiile. De la 1 la 10, apoi de la 10 la 1.
8. Puterea gândurilor
Creierul nostru produce cu precădere gânduri neplăcute, punerea răului înainte echivalează cu o strategie de supraviețuire. Ea face parte din bagajul nostru genetic și nu vom izbuti niciodată s-o oprim. În schimb, ne putem nuanța atitudinea în așa fel, încât să ne putem simți mai bine.Dacă vom evalua altfel impulsurile negative, ele vor înceta să ne streseze. Ele pot fi compensate cu gânduri pozitive: „Care sunt lucrurile care mi-au reușit astăzi? Pentru ce pot fi recunoscător zilei de azi?”. Aceasta este atitudinea sănătoasă. Cultivați-o cu grijă și ea va prinde rădăcini de la o zi la alta. Nu vă mai necăjiți din pricina imperfecțiunilor lumii, lăsați-o să-și vadă de treburile ei.
