– Israelul a lansat, zilele trecute, un atac devastator asupra Iranului, distrugând importante obiective militare și eliminând personaje-cheie din structura de apărare a regimului de la Teheran. Care e motivația Israelului și de ce a acționat tocmai acum? Putem vorbi despre un nou război pe harta lumii?
– Oficial, motivația clamată de guvernul israelian și susținută de Casa Albă este oprirea programului nuclear al Iranului, dar toți experții spun că acest program nu poate fi stopat, ci doar întârziat prin atacuri militare, și că adevăratul obiectiv al premierului Netanyahu este schimbarea regimului politic de la Teheran. Din punct de vedere al propriei securități naționale, atacurile Israelului au o justificare evidentă: ayatollahii au declarat în repetate rânduri că vor să șteargă Israelul de pe hartă și au acționat în consecință, inclusiv prin înarmarea și instruirea milițiilor Hezbollah, care au terorizat Israelul ani de-a rândul, și prin susținerea unor guverne și grupări de miliții ostile Israelului în statele învecinate. De fapt, Israelul pregătește demult acest război, căci vorbim de un război în toată regula, dar a fost împiedicat să-l declanșeze de președintele Biden. Președintele Trump, însă, se dovedește favorabil planurilor Israelului, care, de fapt, nici nu poate încheia conflictul fără sprijinul SUA. Deplasarea port-avionului american Nimitz în zonă și intervenția aviației americane sugerează că Donald Trump se gândește serios la o intervenție americană în Iran, fie și pentru a distruge situl nuclear de la Fordow, săpat adânc în munte și inaccesibil pentru aviația militară israeliană. Trump a cerut oprirea totală a programului nuclear iranian și capitularea necondiționată a Iranului. Dar în pofida implicării Americii, șansele unei schimbări de regim sunt incerte, căci în Iran nu există o opoziție unită, cu un program și un lider. Iar dacă atacurile israeliene și americane vor provoca suferințe mari populației civile, aceasta va respinge cu furie orice intervenție externă. Pe de altă parte, cruțarea regimului teocratic, după o ipotetică capitulare, nu rezolvă decât temporar problema naturii agresive a acestui regim. Scenariul cel mai dur, de care se tem de altfel și liderii MAGA, este crearea unui nou Afghanistan, în care americanii se vor implica fără a obține nimic în final. Poate că este prima dată când liderii MAGA ar putea avea dreptate.
– Președintele francez Emmanuel Macron a promis că va interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani în Franța, dacă nu vor exista progrese în acest sens la nivelul Uniunii Europene. Cum decurg demersurile UE în privința limitării timpului petrecut online de adolescenți și ce șanse sunt să vedem reglementări mai stricte în viitorul următor?
– În privința controlului accesului adolescenților la spațiul online, UE este întârziată față de Australia, care introduce anul acesta deja o vârstă minimă de 16 ani, și chiar față de Marea Britanie, unde guvernul Laburist a anunțat că va implementa planul anunțat deja de guvernul Conservator, în această privință. Președintele Macron a lansat și el un astfel de program în 2023, dar are nevoie de o implicare mai activă a UE, pentru ca proiectul să funcționeze. Există, într-adevăr, o inițiativă a Comisiei Europene pentru a limita la 15 ani vârsta tinerilor care accesează rețelele online, dar nu s-au făcut mari progrese în privința mijloacelor tehnice necesare punerii sale în practică. Una din probleme este metoda de verificare a vârstei utilizatorilor: aceasta ar trebui să se facă prin aplicațiile folosite pe telefoanele mobile, dar aceste telefoane sunt produse în SUA (sau după o licență americană) și este greu de imaginat că producătorii din afara UE, preocupați mai degrabă de crearea unei dependențe cât mai timpurii față de rețelele online, vor fi de acord să elaboreze o astfel de aplicație. Există viziuni diferite și în privința modului în care va fi limitat accesul. Guvernul grec consideră, de pildă, că o interdicție totală este nerealistă și că ar fi mai util să se limiteze timpul petrecut online de către adolescenți. Nemulțumite de lentoarea proiectelor departamentelor de reglementare de la Bruxelles, mai multe guverne europene, în frunte cu Grecia, Franța și Spania, au început să se coordoneze, pentru a le impulsiona. Se pare că aceste eforturi au avut efect și că există șanse ca UE să impună o vârstă minimă și acordul părinților pentru adolescenții care accesează rețele de tipul Tik Tok, Instagram sau Snapchat. „Majoratul digital” are șanse mari să fie introdus, după ce președinția Consiliului Europei va fi preluată de Danemarca, o țară care susține activ proiectul. Ne întrebăm însă cum va fi implementată o asemenea directivă în România, unde nimeni nu se gândește să reglementeze rețelele sociale, indiferent cât ar fi de nocive.
