• Numeroase știri au fost publicate în ultima vreme, despre incendii declanșate în mai multe locuri din țară. Au ars zeci, poate sute de hectare cultivate cu cereale, în Oltenia și Dobrogea. A fost mistuită de flăcări stația meteorologică de pe Muntele Vlădeasa, din județul Bihor. A fost transformat în scrum un imens depozit cu textile, situat în apropierea Autostrăzii București – Pitești. Pe lângă distrugerile în sine, aceste evenimente nedorite înseamnă și poluare cu fum toxic. Mai mult, induc un sentiment de nesiguranță la nivel colectiv, de teamă chiar. Cum apar aceste incendii? Pot fi evitate? Avem dreptul la niște explicații din partea autorităților? •

Vlădeasa în flăcări

În ultimul timp, incendiile au devenit o temă la ordinea zilei. Vedem non-stop la TV și pe Internet imagini apocaliptice cu păduri și orașe arzând, în Statele Unite, în Grecia sau Australia. Flăcările uriașe înghit totul în cale, lăsând în urmă straturi groase de cenușă și peisaje dezolante, ca după erupția unui vulcan. Din păcate, nu suntem scutiți nici la noi acasă, în România, de focul dezlănțuit, deși incendiile nu au amploarea celor din alte părți ale lumii. Sunt însă destul de puternice ca să distrugă o pădure, un lan de grâu, case, depozite cu mărfuri, etc. Recent, am citit relatări despre câmpuri cultivate cu orz și grâu care au ars în jumătatea de sud a țării. În 18 Iunie, de pildă, în comuna Basarabi, din județul Dolj, au ars 45 de ha de culturi de grâu. Zece zile mai târziu, focul s-a întins pe 220 de hectare cultivate cu cereale, în apropierea orașului Babadag, din județul Tulcea. Datorită intervenției pompierilor și a localnicilor, au fost salvate de la distrugere clădirile situate în incinta mai multor ferme agricole. În 24 Iunie, a fost distrusă de văpaie stația meteorologică de pe vârful Vlădeasa, din Munții Bihorului. Administrația Națională de Meteorologie a anunțat: „pagubele materiale sunt din păcate foarte mari, având în vedere efectele asupra cabanei și anexei. Condițiile meteorologice sub aspectul intensificărilor de vânt din zonă au fost un factor favorizant în propagarea și extinderea focului! Important este faptul că meteorologii aflați la stație sunt în siguranță”. Duminică, 29 Iunie, canalele de știri au difuzat imagini cu un nor de fum gros, uriaș, înspăimântător, învolburat deasupra unui depozit de haine și încălțăminte, situat într-un parc logistic, la kilometrul 23 al Autostrăzii București – Pitești. Autoritățile au emis un mesaj RO-alert, din cauza fumului dens, propagat în direcția mai multor localități. Pe rețelele de socializare am văzut în ultimul timp și mesaje despre case și gospodării care au luat foc prin diferite sate.

Incendiile de pădure

La capitolul legi, strategii și programe privind apărarea împotriva incendiilor stăm foarte bine, atât la nivel național, cât și european. Avem o lege, 307 din 2006, care chiar așa se numește: lege privind apărarea împotriva incendiilor. Primul articol sună astfel: „Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice (…), în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului, împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii”. Probabil, une­le riscuri au fost prevenite sau reduse, însă altele, nu puține la număr, s-au transformat în dezastre, cum au fost incendiile de pădure, în mai multe locuri din țară, unele în zone greu accesibile din Carpați. La nivel european, potrivit Sistemului european de informare privind incendiile forestiere, în fiecare an au loc peste o mie de incendii forestiere. Acestea distrug, în medie, 353.000 de hectare pe an, eliberând CO2 în atmosferă și contribuind la schimbările climatice. Incendiile forestiere pot duce și la pierderea biodiversității și pot avea un impact negativ asupra sănătății umane. Ele provoacă victime în rândul oamenilor și pierderi economice estimate la aproximativ 2 miliarde de euro. Țările cele mai afectate sunt cele din zona Mării Mediterane: Grecia, Portugalia, Spania. Din păcate, cum am precizat, nici România nu este scutită. Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre fonduri consistente pentru prevenirea sau stingerea incendiilor de pădure. Pe lângă diverse lucrări și echipamente, finanțarea din partea UE sprijină și proiecte de cercetare și proiecte demon­strative. La nivel comunitar, este activ Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS), care conține informații privind numărul incendiilor, locul unde se produc și suprafața afectată. Potrivit unui studiu recent, menționat în raportul Curții Europene de Conturi, numai în jumătate din cazuri se cunoaște cauza incendiilor forestiere. Din acestea, aproximativ 96% tind să fie provocate de acțiunea umană, fie deliberată, fie din neglijență, și doar 4% de cauze naturale, cum ar fi fulgerele.

De unde pornește scânteia?

Să recitim, vă rog, concluzia de mai sus: jumătate din incendiile de pădure declanșate la nivel european au o cauză necunoscută! Autoritățile nu reușesc să descopere de unde a pornit scânteia. Aceasta este o situație gravă: dacă nu știm cum s-a produs un incendiu, ce șanse am fi avut să-l prevenim? Apoi, procentul acesta neliniștitor: 96% din incendiile cu cauză cunoscută au fost declanșate de mâna omului, fie în mod intenționat, fie din nerespectarea regulilor de prevenție. Abia 4% au fost cauzate de natură. De fulgere, de pildă. Nimic de zis: Uniunea Europeană a pus la punct un sistem de prevenire și combatere a incendiilor. Oferă sume considerabile statelor membre, pentru a putea ges­tiona astfel de situații de criză. Statele membre, printre care și România, au legi proprii, instituții și strategii, pentru a lupta împotriva incendiilor. Însă, când este vorba despre cauza acestora, despre a explica originea prăpădului, toată lumea înalță din umeri. Jumătate din incendii au o cauză necunoscută! Bravii pompieri și alte categorii profesionale intervin prompt, își riscă viața, deseori, și, din păcate, sunt și cazuri în care unii chiar își pierd viața în timpul acestor intervenții, pentru ca apoi, statul să nu poată descoperi de unde a venit focul, cine l-a aprins! Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) comunică pe site-ul propriu și pe rețelele de socializare aproape fiecare intervenție pe care o fac pompierii în teren, pentru a stinge un foc declanșat într-o gospodărie sau în spațiul public. Furnizează informații, publică fotografii, emit mesaje RO-alert, utile populației. Informațiile circulă rapid în prezent, nu mai este ca altădată. Fie că suntem la birou, fie în trafic, aflăm rapid dacă este un incendiu în zonă. Suntem preveniți să ocolim locul respectiv sau să închidem fereastra. Fumul eliberat este toxic. Ce nu mai știm apoi este de unde a venit focul. Jurnaliștii preiau și ei formula consacrată a autorităților: „Va fi demarată o anchetă pentru a afla cauza incendiului”. Apoi, copleșiți de alte știri, din alte domenii, uităm de incident. Vom ști vreodată, de pildă, de ce a ars, în 24 Iunie 2025, cabana meteo de pe Vârful Vlădeasa? Cred că am și uitat că stația meteo, veche de câteva decenii și utilată cu aparatură modernă, a fost distrusă de flăcări. Vom afla public de ce sute de hectare cultivate cu grâu în Oltenia și Dobrogea s-au prefăcut în scrum, în vara asta? Știrile s-au topit deja în fluxul informațional, ca spicele în flăcări! Când explicațiile oficiale lipsesc, lumea își dă cu părerea pe rețelele de socializare. Și lumea tinde să îmbrățișeze ușor teoriile conspirației. În opinia mea, la fel de important ca prevenirea sau stingerea incendiilor este și efortul autorităților de a afla cauza acestora și, apoi, comunicarea datelor obținute. Publicul are dreptul să afle de ce o cabană a luat foc în vârful muntelui, de ce ard câmpurile cerealiere sau de ce dispare în flăcări un depozit imens, plin cu mărfuri.