– La capătul multor luni de incertitudine, Uniunea Europeană și Statele Unite au convenit asupra unui acord comercial care stabilește o taxă vamală de 15%. Ce prevede acest acord? Este el o afacere bună pentru Uniunea Europeană în acest moment?
– Judecând după reacțiile liderilor marilor state europene – Franța, Germania și Italia – dar și ale experților, acordul este dezavantajos pentru UE, deși are meritul esențial de a evita un război comercial total cu SUA, care ar fi cauzat daune mult mai grave economiilor europene. În rezumat, tarifele vamale aplicate unui procent de 70% din produsele europene exportate în SUA vor fi de „numai” 15%, față de cifra de 30% cu care amenințase Donald Trump. Chiar și așa, 15% este mai mult decât tariful de 5% care era aplicat până în prezent și riscă să afecteze competitivitatea produselor provenite din UE, care vor deveni brusc mai scumpe. În schimb, tarifele vamale pentru mărfurile americane importate de UE vor fi zero, ceea ce face acordul asimetric și echivalent cu o înfrângere. În plus, europenii se angajează să investească încă 600 de miliarde de dolari în SUA, față de cât investeau deja, și să achiziționeze gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari, în valoare de 750 de miliarde, în următorii trei ani. Beneficiarul net al acestui acord este America, iar europenii nu pot decât să se consoleze cu gândul că un război comercial total cu SUA ar fi fost devastator. Totuși, Franța, Germania și Italia au atras atenția asupra pierderilor pe care le vor suferi industriile lor, de la produse agricole și băuturi alcoolice, până la industria de automobile. Toată lumea acuză Comisia Europeană că a negociat în genunchi și a refuzat să replice amenințărilor lui Trump cu propriile creșteri de taxe vamale aplicate unor produse americane provenite din fiefurile electorale ale președintelui SUA. De ce nu au făcut-o ? Probabil pentru că se temeau de capacitatea lui Trump de a escalada sancțiunile aplicate UE în toate domeniile și pentru că nu au fost capabili să cadă de acord asupra unei replici ferme. UE nu are cultura negocierilor dure, pe care China o stăpânește la perfecție. Cum spunea un reputat economist, UE este un uriaș economic dar un pitic politic. Și toți europenii vor plăti acum prețul pentru această slăbiciune.
– Marea Britanie, Franța și Germania au lansat un apel pentru încheierea „catastrofei umanitare” din Fâșia Gaza, după ce agenția alimentară a ONU a avertizat că aproape o treime dintre oamenii de pe teritoriul palestinian devastat de război nu mănâncă zile întregi. Este dispus Israelul să relaxeze blocada asupra ajutoarelor internaționale pentru Gaza? Riscă să intre în conflict cu marile puteri europene, dacă nu schimbă abordarea?
– Tragedia umanitară din Gaza are surse multiple și este grevată de interese politice aproape imposibil de reconciliat. Israelul, de pildă, acuză ONU că nu ar permite distribuirea ajutoarelor alimentare în punctele organizate de armata israeliană pentru că dorește să le deturneze în folosul Hamas. Acuzațiile au o doză de credibilitate, având în vedere cazurile dovedite de colaborare între ONU și Hamas în Gaza. Totodată, imaginile prin satelit obținute de unele publicații occidentale arată că distribuirea hranei de către armata israeliană este foarte anevoioasă și chinuitoare pentru locuitorii Fâșiei. Disputele politice tripartite dintre Israel, Hamas și ONU nu se vor rezolva prea curând. Nu trebuie să uităm că Hamas a provocat adesea suferințele locuitorilor din Gaza pentru a avea argumente împotriva Israelului, iar, pe de altă parte, guvernul Netanyahu nu are niciun interes să pună capăt războiului, pentru că doar războiul îl menține la putere pe premierul acuzat de corupție. Totodată, amintim că Hamas a refuzat să-i elibereze pe ostaticii israelieni pe care încă îi mai deține în urma atacului din 7 Octombrie, după ce mulți alți ostatici au murit; iar Israelul nu-și lasă niciodată morții nerăzbunați. Situația este atât de complicată, încât nici măcar Donald Trump nu a reușit să o rezolve, deși s-a lăudat că o va face. Nicio putere europeană nu va intra însă în conflict deschis cu Israelul, nu numai pentru că acesta se bucură de sprijinul Washingtonului, ci și pentru că Israelul este un stat democratic de tip occidental, într-o mare de state islamice, iar Hamas este o organizație teroristă. Europa, cu istoria sa rușinoasă de persecuție a evreilor și cu prezența unor importante minorități evreiești pe teritoriul său, nu poate adopta o poziție radicală și nici nu dorește să se implice militar într-un conflict. Ca răspuns la presiunile minorităților musulmane și ale opiniei publice, Franța și Marea Britanie au anunțat, totuși, că vor recunoaște statul Palestina. Este un gest simbolic, care nu rezolvă deloc tragedia umanitară.
