– Capitala Ungariei, Budapesta, ar fi urmat să găzduiască în perioada următoare o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și cel american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina. Deși planul pare să fi eșuat deocamdată, ar fi el de natură să întărească poziția premierului Viktor Orban în Uniunea Europeană? Mai există șanse ca Donald Trump să-l convingă pe Vladimir Putin să oprească ostilitățile?
– Rusia a refuzat deja, prin ministrul său de externe, Serghei Lavrov, ideea preluată de Donald Trump de la Volodimir Zelenski, privind oprirea ostilităților pe actuala linie a frontului, și a cerut explicit înlăturarea “regimului fascist” de la Kiev – după ce, în discuția telefonică cu Trump, Putin ceruse să i se cedeze întregul Donbas, adică și teritoriile pe care nu a reușit să le cucerească prin luptă. Inițial, la Casa Albă, Donald Trump a încercat să-l forțeze pe Zelenski să accepte cererile Rusiei, după care, el însuși a renunțat la ele, nimeni nu știe de ce. Doar că ulterior, Secretarul de stat american, Marco Rubio, nu s-a mai întâlnit cu omologul său rus, ca să pregătească întâlnirea, mulțumindu-se cu o “convorbire telefonică foarte fructuoasă”, iar Casa Albă a anunțat marți că nu există niciun plan pentru o întâlnire Trump-Putin în “viitorul imediat”. Un eșec răsunător pentru noua inițiativă de pace americană, care avea drept scop secundar și umilirea UE și a Ucrainei, prin promovarea lui Viktor Orbán, sabotorul programului european de susținere a Ucrainei, ca lider internațional, și prin impunerea prezenței lui Putin într-o capitală europeană, Budapesta, în ciuda mandatului de arestare emis pe numele lui de Curtea Penală Internațională. Responsabilii europeni au reacționat inițial cu indignare față de acest aspect, dar nu au fost impresionați de promovarea premierului maghiar. Dimpotrivă, ei se pregătesc să decidă acordarea unui ajutor militar Ucrainei din fondurile înghețate ale Rusiei și impunerea de noi sancțiuni economice, înainte ca premierul ungar să sosească la Bruxelles. Viktor Orban este, de fapt, cel mai afectat de amânarea summit-ului de la Budapesta, pentru că spera ca acesta să-l ajute în perspectiva alegerilor din Ungaria, din Aprilie 2026, pe care riscă să le piardă în favoarea rivalului său, Péter Magyar. Din alt punct de vedere, amânarea summitului confirmă incapacitatea lui Donald Trump de a obține ceva de la Putin. Mai degrabă “liderul lumii libere” a fost manipulat de bătrânul KGB-ist de la Kremlin. Situația lui Trump devine, de fapt, tot mai penibilă.
– Conflictul din Fâșia Gaza a ajuns în faza unui armistițiu intermediat de președintele SUA, Donald Trump. Ce înseamnă pentru populația civilă palestiniană această încetare a focului? Aduce ea îmbunătățiri importante pentru oamenii de rând? Cât de fragil este armistițiul și care sunt primele efecte în zonă ale impunerii lui?
– Populația civilă palestiniană are deocamdată prea puține motive să se simtă în siguranță: după eliberarea ostaticilor și a prizonierilor palestinieni și după retragerea armatei israeliene din jumătate din Fâșia Gaza, militanții Hamas au ocupat, practic, spațiul public și au trecut la execuții publice ale membrilor unor clanuri rivale, pe care le consideră a fi fost colaboratori ai Israelului. Tot ei împart ajutoarele internaționale pentru populația civilă. Văzându-i atât de bine hrăniți și bine echipați, mulți locuitori din Gaza se întreabă, oare pe cine a bombardat armata israeliană, în ultimii doi ani? Totodată, în ultimele zile au izbucnit incidente violente între Hamas și militarii israelieni, iar partidele de extremă dreapta din coaliția de guvernare israeliană fac presiuni pentru reluarea ostilităților. Administrația Trump l-a trimis de urgență la fața locului pe vice-președintele JD Vance, ca să salveze acordul de încetare a focului, pentru că ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special, Witkoff, nu pot controla situația. Miza campaniei de violențe, declanșată de Hamas, este legată de negocierile cruciale care urmează, privitoare la dezarmarea militanților Hamas și eliminarea lor din administrarea zonei. Comentatorii apreciază însă că Hamas dorește să negocieze de pe poziții de putere și să obțină un rol esențial în conducerea structurilor de securitate, poate chiar a ministerului de interne. Deci, nu vor să renunțe la Gaza. Ei mai încearcă, de altfel, să câștige timp și prin tergiversarea returnării cadavrelor ostaticilor israelieni, uciși în captivitate: chipurile, nu i-ar fi putut scoate pe toți de sub dărâmături! Despre dezarmare, nici nu vorbesc. Președintele Trump a încercat inițial să minimalizeze violențele Hamas din primele zile, dar ulterior a amenințat că “dacă nu se dezarmează singuri, îi vom dezarma noi”. Nu se știe însă ce înseamnă concret această amenințare, și nici dacă va fi pusă în aplicare. Probabil că nici Donald Trump nu știe.
