În timp ce scriu acest articol, la începutul lunii Decembrie, zeci de mii de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița se confruntă cu o severă criză a apei. Pur și simplu, la robinetul lor nu curge nici măcar o picătură de lichid vital! Pompierii aprovizionează cu cisternele comunități întregi, pentru a le asigura necesarul de consum. Situația nu a fost provocată de secetă, așa cum ne-am fi așteptat. Dimpotrivă, a plouat din abundență. Criza apei din cele două județe pare să fie mai degrabă rezultatul incompetenței autorităților noastre. Ce s-a întâmplat?

Cum a început calvarul

Pe Valea Doftanei, la nord de satul Seciuri, se întinde unul din cele mai mari lacuri de acumulare din sudul țării, numit Paltinu. Acesta este sursa de apă pentru numeroase localități situate în județele Prahova și Dâmbovița. Apa este folosită atât în sistem gospodăresc, cât și industrial. Cu ceva timp în urmă, autoritățile au decis golirea parțială a lacului, pentru efectuarea unor lucrări de mentenanță. Pentru asta, au construit baraje secundare, numite batardou-ri. Acestea permit evacuarea apei din zona în care urmează să se desfășoare lucrările: locul rămâne uscat și echipele de lucru pot interveni. Așadar, tehnici proprii sectorului hidrotehnic. Toate bune și frumoase, lucrurile păreau să meargă potrivit graficului, până în luna Iunie, anul acesta, când Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița, filială a Administrației Naționale „Apele Române” a semnalat că un batardou s-a desprins și a cauzat avarii în aval. Situația a fost declarată ca fiind gravă. A intrat în acțiune Comisia pentru Urmărirea Comportamentului Construcțiilor (UCC), care a decis scăderea controlată a nivelului apei din întreg lacul, dar să nu fie periclitată aprovizionarea populației. A intrat în joc și Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB), care a aprobat programul de scădere a nivelului apei, arată Euronews România, într-o sinteză a evenimentelor. Reducerea volumului de apă, deși controlată, a afectat funcționarea stației de tratare a apei din localitatea Voila, situată în apropiere de orașul Câmpina. Mai exact, s-a produs fenomenul de creștere a turbidității, adică o densitate mai mare de impurități fine. Stația nu a făcut față nivelului crescut de turbiditate și apa și-a pierdut potabilitatea. Nu au mai fost întrunite condițiile fizico-chimice necesare pentru a fi distribuită populației. A ajuns de nebăut, potențial periculoasă pentru sănătate. În consecință, distribuirea în rețele către consumatori a fost sistată. De aici a început calvarul pentru aproape o sută de mii de locuitori din ­regiune!

Criza s-a extins

O oprire temporară, de numai o zi, a apei pentru locuitorii din peste zece localități din județul Prahova a fost decisă chiar în luna Iunie, motivată de evacuarea controlată a apei din lacul Paltinu, care a provocat o creștere a turbidității acesteia. Apoi, apele s-au liniștit, ca să zic așa, pentru câteva luni, până la sfârșitul lui Noiembrie, când a izbucnit, plenar, criza apei. Sunt afectate nu numai gospodăriile, ci și unități industriale. Centrala de la Brazi, care transformă gazul în energie electrică, a fost închisă, din lipsa apei furnizate din lacul Paltinu. Anumite instituții publice s-au mobilizat pentru a aproviziona cu apă populația din localitățile afectate. Prefecții județelor Prahova și Dâmbovița au întrunit comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru a cere Guvernului furnizarea de apă din rezervele statului. „În această criză a apei, s-a alăturat şi oraşul Moreni din Dâmboviţa.    (…) Pentru moment, nu ne interesează vinovaţii, ne interesează ca populaţia să fie alimentată cu apă atât în Moreni, cât şi în celelalte localităţi, Câmpina, Breaza, Băicoi, din judeţul Prahova”, a afirmat prefectul din Dâmboviţa. Acesta a declarat, în 30 Noiembrie, că prioritatea este de a alimenta nu numai populaţia, dar şi spitalele, internatele, azilele şi orfelinatele din cele două judeţe. „Apele Române” au ieșit cu explicații publice: „…în contextul Codului portocaliu de fenomene hidrologice şi a creşterii accentuate a turbidităţii în acumularea Paltinu, ne confruntăm cu o situaţie critică (…) . Creşterile bruşte de debite, însoţite de o turbiditate extrem de ridicată, coroborate cu nivelurile scăzute ale apei din lacul Paltinu, necesare lucrărilor pentru golirea de fund, au generat valori care depăşesc limitele admise pentru tratarea apei brute. Din acest motiv, alimentarea cu apă a fost întreruptă temporar în localităţile alimentate din Staţia de tratare Voila”.

Viituri de vorbe

Cum se întâmplă la noi, în contextul unui dezastru public, autoritățile au dat vina unele pe altele. Mai ales că la conducerea acestora se află oameni ai unor partide care nu se înghit, chiar dacă, de voie, de nevoie, fac parte dintr-o coaliție politică. De parcă locuitorii satelor și orașelor rămase fără apă fix de asta ar avea nevoie, de certuri politice suprapuse peste criza apei. Cu ce-i ajută pe ei războiul declarațiilor? Nu ține de sete și nici nu le mențin igiena corporală. Le afectează igiena mentală, de asta sunt sigur! Nici nu mă gândesc să înregistrez aceste acuzații reciproce, venite din partea politicienilor. Le-ați auzit, sunt convins, la televizor. Debitul lor verbal nu e departe de o viitură declanșată de o ploaie zdravănă. Viituri de vorbe revărsate spre mințile publicului. O responsabilitate directă ar avea Administrația Națională „Apele Române”, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, și compania Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova S.A., din subordinea „Apelor Române”, cu un consiliu de administrație numit politic. „Apele Române” au ajuns, în cele din urmă, să își recunoască o parte de vină în provocarea dezastrului. Propun, mai degrabă, să ascultăm opiniile experților independenți. Un inginer hidrotehnist român, stabilit în Statele Unite, Dan Rădulescu, cu peste 20 de ani de experiență, a declarat în exclusivitate pentru G4Media: „Este neverosimil. Nu există scenariul în care toate instituțiile sunt luate prin surprindere. Aproape imposibil să existe surprize la baraje majore, iar în caz de situație excepțională, se trece imediat la planul de răspuns (…) . Faptul că toți au fost luați prin surprindere arată un eșec instituțional, nu o problemă punctuală”. Jurnalistul Marco Badea, de la Explicativ, susține tranșant: „Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu este un accident meteo, ci cronica unui dezastru pregătit din timp. Documentele tehnice arată clar că operatorul local (ESZ Prahova) și Apele Române știau că lucrările de la barajul Paltinu vor tulbura apa. Marea minciună prin omisiune este că nimeni din teritoriu nu a avertizat Ministerul Mediului că stația de tratare va ceda total în fața aluviunilor, deși aveau obligația legală să aibă rezerve de avarie. Au tăcut mâlc, lăsând 100.000 de oameni, spitale și școli să rămână fără apă, doar pentru a transforma o problemă tehnică într-o capcană politică perfectă, în prag de alegeri și reformă guvernamentală”. Criza apei din Prahova și Dâmbovița relevă, în aceeași măsură, o criză instituțională, adică o criză a competențelor. La conducerea operatorului de apă ESZ Prahova s-a aflat, până la sfârșitul lunii Noiembrie, o patroană a unui salon de coafură. Prin numiri din acestea dubioase la conducerea unor firme de stat și instituții publice cu responsabilități majore în gestionarea resurselor naturale, anumiți politicieni din vârful statului se joacă în mod iresponsabil cu soarta a zeci de localități și, de ce nu, a întregii țări. Toate încrengăturile acestea politicianiste se întind ca miceliul ciupercilor, în corpurile instituționale și le parazitează în interes propriu și în detrimentul cetățenilor plătitori de taxe și impozite. Criza apei din cele două județe va fi rezolvată poate înainte ca acest articol să fie publicat, însă criza competenței în instituțiile publice va fi depășită mult mai greu. Dacă va fi depășită vreodată!