• Pământul este aproape să încheie încă o mișcare de rotație în jurul Soarelui și rotunjește curgerea unui an. Mai e un pic și ciocnim din nou paharele cu șampanie la miezul nopții. Aruncăm la maculatură calendarele expirate! Propun însă să nu lăsăm anul agricol 2025 să se sfârșească până nu mai aruncăm o privire obiectivă asupra acestuia. Ce evenimente l-au marcat? •

Natura dezlănțuită

M-aș uita mai întâi la fenomenele climatice. Acestea sunt evenimente care influențează direct culturile agricole și producția de alimente. Înghețurile târzii au lovit puternic plantațiile de pomi fructiferi, în lunile de primăvară. Ne-am confruntat în Aprilie cu ninsori și temperaturi scăzute, până la – 6 grade Celsius. Au mai trecut niște valuri de frig în luna Mai. Pomii au fost afectați chiar în perioada de formare a mugurilor sau de înflorire. Rodul lor a fost la cote scăzute. Fermierii au recoltat mai nimic. La începutul lunii Iunie, după o evaluare a pagubelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a solicitat un ajutor financiar de la Comisia Europeană, pentru a-i sprijini pe pomicultori. Executivul de la Bruxelles a acordat României suma de 11.500.000 de euro, din Rezerva Agricolă. Au mai fost ajutate și alte state membre. De pildă, Ungaria, afectată tot de înghețurile târzii. De remarcat că acestea au devenit fenomene meteo frecvente atât în țara noastră, cât și în regiune. Este un model care se repetă de mai mulți ani: luni de iarnă cu temperaturi mari, neobișnuite, urmate de episoade hibernale devastatoare, în mijlocul primăverii. Specialiștii vorbesc despre stresul termic al plantelor, fermierii despre recolte scăzute. După aceste înghețuri târzii, se instalează seceta, temeinic, din Iunie până în Septembrie. La fel s-a întâmplat și în vara aceasta. Culturile semănate în primăvară (porumb și floarea soarelui) și neirigate au fost pârjolite. Fermierii sunt obligați să ia tot mai în serios schimbările climatice. Amintesc în context și inundațiile masive din Covasna, care au distrus Salina Praid, și din Suceava, localitatea Broșteni. Apele revărsate au produs pagube însemnate fermierilor locali.

Trei miliarde de euro

Din punct de vedere al Politicii Agricole Comune (PAC), finanțată în mare parte de la bugetul european, se află în derulare exercițiul financiar 2021 – 2027. Pentru sectorul agroalimentar românesc sunt alocate, în fiecare an, trei miliarde de euro. Instituțiile europene pregătesc deja următorul exercițiu financiar, 2028 – 2034. Potrivit procedurii consacrate, mai întâi Comisia Europeană a formulat o propunere de regulament, în baza căruia vor fi alocați banii după 2027. Documentul a fost prezentat public în vara acestui an și se află în dezbatere instituțională. Forma finală va rezulta din lungi dezbateri, între Comisie, Consiliu și Parlament, în cadrul așa-numitelor trialoguri. Propunerile Comisiei au provocat nemulțumiri aprinse în rândul fermierilor europeni. Aceștia au protestat pe toate canalele de comunicare, inclusiv în format fizic, la Bruxelles. Două sunt motivele lor de respingere a propunerii: banii pentru agricultură sunt mai puțini și PAC este integrată în Fondurile de Coeziune (fonduri pentru proiecte edilitare, de infrastructură, mediu etc.). Fermierii susțin că nu vor face față provocărilor multiple. România a primit pentru agricultură, în următorul exercițiu financiar, 17 miliarde de euro. În actualul exercițiu financiar, suma totală este de 21 de miliarde de euro. Mai mult, dacă banii vor fi „topiți” într-un fond mai mare, cu mai multe direcții de investire, nu există siguranță că politicienii nu-i vor cheltui pentru alte proiecte, decât cele agricole. Risc de a rămâne cu buza umflată. De partea cealaltă, Comisia, prin comisarul pentru Agricultură, luxemburghezul Christophe Hansen, susține că fermierii vor beneficia de fondurile necesare. Sunt prioritizate anumite categorii: tinerii, nou-veniții și femeile. Pe fond, Comisia argumentează că bugetul general al Uniunii Europene trebuie construit ținând cont și de amenințările războinice ale lui Putin, care duce un război de patru ani în Ucraina. Vom asista, până în 2027, la tensiuni majore între lumea agricolă europeană și instituțiile de la Bruxelles. Să mai amintesc că, în Octombrie, comisarul Hansen a fost prezent în România, tocmai pentru a comunica direct propunerile Comisiei pentru perioada 2028 – 2034.

Neonicotinoidele, în instanță

Anul acesta, controversa privind utilizarea unor pesticide din categoria neonicotinoidelor a ajuns în Justiție, ca urmare a inițiativei unor asociații de apicultori și activiști de mediu. Contextul este acesta: în 2018, Uniunea Europeană a interzis    folosirea a trei neonicotinoide (imidacloprid, clotianidină, tiametoxam) în câmp deschis, motivând că aceste substanțe chimice dăunează albinelor și polenizatorilor. Ministerul Agriculturii de la București a acordat însă pe bandă rulantă derogări, pentru ca fermierii să folosească aceste insecticide pentru tratarea semințelor, cu scopul de a proteja culturile de atacurile unor dăunători periculoși. Curtea de Apel Cluj a decis că derogările sunt ilegale. Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat decizia judecătorilor clujeni. Între timp, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României, tocmai din cauza acestor derogări.

Boli la animale

În România, sunt active câteva boli la animale care dau de furcă autorităților sanitar-veterinare. Nu scăpăm de pesta porcină africană, prezentă în țară din 2018. O altă năpastă pentru fermieri este pesta micilor rumegătoare, care afectează ovinele și caprinele. Primul focar a fost semnalat în 2024, în județul Tulcea. În prezent, nu a mai fost depistat niciun focar nou. Din cauza situației sanitar-veterinare, Comisia Europeană a interzis circulația animalelor vii din România în alte state membre ale UE, până la finalul acestui an, fiind permisă numai vânzarea cărnii abatorizate. În Iunie, a scos capul o nouă nenorocire: variola la ovine și caprine, manifestată în sudul țării, în județele Teleorman și Olt. Au fost sacrificate mii de oi și capre, pentru a fi stopată evoluția bolii. De precizat că virusurile nu sunt transmisibile la om.

Trei noi recorduri

În ciuda acestor vitregii, exporturile de ovine vii din România pe piețele din afara Uniunii Europene au atins un nou record financiar, în acest an. Valoarea vânzărilor se apropie de 230.000.000 de euro. Berbecii românești sunt așteptați cu nerăbdare în Iordania, Arabia Saudită sau Libia. Un nou record istoric a fost obținut și la vânzările de bovine vii pe piețele din afara UE: peste 180.000.000 de euro. Cel mai bun client este Israel. Un al treilea record financiar a fost înregistrat în acest an la exportul de carne de pasăre pe piețele din afara UE: peste 86.000.000 de euro, dublu față de anul trecut. Cea mai importantă piață este Marea Britanie. Aceste date comerciale contrazic teza propagandistică potrivit căreia sectorul agroalimentar românesc „nu mai produce nimic”. Ba produce, o dovedesc datele statistice oficiale europene.

Hrană mai scumpă

Alimentele românești îndeplinesc criteriile de calitate, însă au devenit mai scumpe anul acesta, în cadrul mai larg al creșterii inflației. Să o spun pe aia dreaptă: România a avut cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, în Octombrie, 8,4. Mai exact, bunurile comerciale s-au scumpit cu 8,4% față de Octombrie 2024. Media comunitară a fost de numai 2,5. Rata inflației la alimentele din România a crescut cu 7,2%. Zahărul s-a scumpit cu 15,6%, fructele cu 15,2%. Uleiul și grăsimile, cu 7,5%. Laptele, brânza și ouăle, cu 8,7%. Pâinea, cu 8,3% și carnea, cu 7,3%. Fiecare din noi resimte la buzunar aceste creșteri de prețuri, în ciuda plafonării decise de guvern. Plafonarea, prelungită până în Martie 2026, vizează anumite produse. Prețurile au crescut la celelalte produse alimentare, care nu sunt acoperite de plafonare.