De când Uniunea Europeană a acordat oportunitatea multor localități de a deveni „stațiuni de interes local”, mulți primari au descoperit sau au redescoperit potențialul turistic, balnear sau istoric al comunităților pe care le păstoresc, care    s-au și dezvoltat, ulterior, cu ajutorul fondurilor europene special alocate lor. Este și cazul satului Jabenița, din județul Mureș. Băile sărate de aici, lăsate mult timp de izbeliște, au început să fie puse în valoare de un investitor cu viziune. Un motiv temeinic ca să mai punem pe harta zonelor încă necunoscute din România o stațiune cu potențial, Jabenița, și o comună bine gospodărită: Solovăstru. Primarul Ilie Chirilă Tătar se află în fruntea comunității din 2016 și are deja destule motive de mândrie.

Băile sărate de la Jabenița

– Domnule primar, am aflat de existența localității dumneavoastră citind despre noua stațiune, Jabenița. Cât de importantă este dezvoltarea ei pentru comuna dumneavoastră?

– Băile Sărate Jabenița sunt cea mai nouă investiție privată, care a început să prindă viață după mulți ani în care fostul proprietar le-a ținut în paragină. Aceste băi sărate erau cunoscute încă de la începutul secolului 19 pentru calitățile apei și ale nămolului, multe documente doveditoare aflându-se, și astăzi, în arhive, la Viena. Apa lacului sărat de la Jabenița are proprietăți curative importante, fiind de ajutor în tratarea unor boli și afecțiuni, cum sunt reumatismul cronic, guta, artrita, nevralgii de diverse forme, sciatica, rahitismul, scrofuloza, precum și unele maladii caracteristice femeilor. Fiind o investiție privată, noi, ca administrație locală, nu ne putem implica decât sprijinind investitorii prin rezolvarea promptă a documentelor necesare și identificarea soluțiilor legale de care aceștia au nevoie. Cel mai bun exemplu este că Primăria Comunei Solovăstru a făcut demersurile și a obținut de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antrepenoriatului și Turismului specializarea Balneologie pentru Băile Sărate Jabenița. Cred că este un pas important nu doar spre dezvoltarea turismului, ci și a întregii comune, sub toate aspectele.

– Aveți investitori mari pe raza comunei? De unde anume vă vin banii la buget?

– Avem și mari investitori, majoritatea se ocupă cu prelucrarea lemnului, respectiv producție de mobilier, însă avem și multe alte societăți comerciale, cu domenii de activitate dintre cele mai diverse. Locuitorii comunei sunt oameni harnici și, chiar dacă creșterea animalelor în fiecare gospodărie, cum era cu ani în urmă, e diminuată, mai sunt fermieri care nu au lăsat această ocupație să dispară și cresc bovine și ovine, lucrează terenurile agricole, deci, nu ne rămâne decât să-i sprijinim, cât avem posibilitatea, și să le aducem cuvinte de laudă și recunoștință. Fiind o comună vecină cu municipiul Reghin, pe lângă locurile de muncă din comună, mulți lucrează la oraș, astfel că doar cine nu vrea nu muncește.

Un munte de realizări

– Cu ce alte investiții vă lăudați? Ați reușit să faceți ce v-ați propus când ați candidat prima oară?

– Prioritară a fost atragerea de fonduri europene, deoarece bugetul local era prea mic pentru investiții. În anul 2017, am semnat două contracte de finanțare cu AFIR, pentru modernizarea/asfaltarea străzilor din comună, proiect finalizat în valoare de un milion de euro, la care am avut și o cofinanțare de 500 mii euro, printr-un credit bancar. Altă finanțare din fonduri europene, în valoare de 1,5 milioane de euro, a vizat extinderea rețelei de apă-canal. Și acest proiect este finalizat, continuat apoi cu optimizarea lui, prin modernizarea a trei stații de pompare ape uzate. În acest moment, avem o acoperire de peste 90 la sută cu apă-canal în comună și nu ne oprim aici. Am modernizat și dotat cu    fonduri guvernamentale, prin CNI, Căminul Cultural din Jabenița, care era neutilizabil din cauza degradării clădirii. A urmat Căminul Cultural Solovăstru, o investiție finanțată din fonduri europene, de aproape 500 mii euro, bani utilizați pentru modernizarea și dotarea acestuia. Am reușit construirea a două poduri peste râul Gurghiu, în valoare de 45 milioane de lei, fonduri guvernamentale. Dotarea parțială cu mobilier a celor două școli, în valoare de 20 mii de euro finanțare europeană, și a gospodăririi comunale cu un tractor, remorcă, cisternă pentru apă, tocător vegetal, măturătoare stradală, în valoare de 37 mii euro, le-am realizat prin GAL Prietenia Mureș-Harghita. Tot prin GAL am modernizat terenul de fotbal din Solovăstru, cu gazon sintetic, investiție din fonduri europene, în valoare de 17 mii euro. Dispensarul medical uman a fost relocat în vechiul sediu al primăriei, după ce acesta a fost reabilitat cu bani din bugetul local, aici funcționând acum dispensarul uman și o farmacie. În vechiul dispensar, reabilitat și eficientizat din punct de vedere energetic prin finanțare din PNRR, avem acum un cabinet stomatologic, urmând să diversificăm serviciile medicale în spațiile existente. O pistă de biciclete, în lungime de 1,2 km, a fost amenajată tot din fonduri PNRR. La fel și achiziția unui microbuz electric, cu capacitate de 22 locuri, care va fi destinat serviciului public de transport local.

Suntem aproape de finalizarea unui mare proiect de dotare cu mobilier modern a școlilor și grădinițelor din comună, precum și cu echipamente IT de ultimă generație, în valoare de circa 970 mii lei. Am dotat două locuri de joacă pentru copii, câte unul în fiecare localitate, din bugetul local, iar iluminatul public a fost modernizat parțial, printr-un proiect în valoare de 499.000 lei, fonduri de la AFM.

„Nu ne vedem să ajungem un cartier al Reghinului”

– Tocmai ce am sărbătorit Crăciunul. S-a simțit venirea lui în comună?

– În acest an, sărbătorile de iarnă au fost marcate mai ales de serbarea elevilor din școli și grădinițe, atunci când i-a vizitat Moș Crăciun și le-a dat fiecăruia câte un dar. Alte activități culturale nu am avut programate, pentru a nu face cheltuieli. Sperăm să vină vremuri mai bune, să întâmpinăm sărbătorile așa cum se cuvine și cum cere tradiția.

– Cum priviți preconizata reorganizare administrativ-teritorială? Le-ar fi de folos locuitorilor comunei Solovăstru?

– Datorită investițiilor făcute în comună, e clar că nu am putea să vedem Solovăstru în viitor ca pe un cartier la periferia municipiului Reghin. Cu siguranță, însă, că toate aceste comasări, reorganizări sunt necesare în anumite zone, dar ele trebuie făcute pe o bază bine fundamentată, din toate punctele de vedere.

„Măsurile guvernului sunt luate puțin cam în grabă”

– A trecut un an de când Guvernul Bolojan administrează problemele țării. Există ceva ce ați fi făcut altfel, dacă ați fi fost în locul primului-ministru?

– Nu pot să spun ce aș fi schimbat eu, dar pot să spun că sunt multe probleme cu care ne confruntăm noi, ca primari, mai ales cei de comune. Ar fi bine dacă am mai fi și noi ascultați când se iau decizii care ne privesc nu doar pe noi, cei din administrația locală, ci mai ales pe oamenii de a căror soartă suntem răspunzători. E ușor de luat decizii din birou, mai greu e să rezolvi problemele de zi cu zi, din teren. Cred că sunt necesare multe dintre măsurile luate de Guvernul Bolojan, însă par luate puțin cam în grabă. Se tot vorbește de economii, de posturi reduse în primării, dar nu cred că de aici vor proveni sume importante economisite la bugetul național. Noi, la nivelul UAT, avem 27 de posturi în organigramă, din care doar 18 sunt ocupate, cu tot cu primar și viceprimar, așa că nu cred că e cazul să fim arătați cu degetul. Ar trebui analizată mai bine situația celor care se mulțumesc cu ajutorul social, mulți dintre ei, oameni în putere, apți de muncă.

– Cât de departe e Solovăstru de București? Lungește birocrația drumul?

– Fizic, distanța Solovăstru-București e destul de mare, 400 km. Din punct de vedere administrativ, în mod normal, ar trebui să fim doar la un click distanță, dar nu se întâmplă așa. Așteptăm digitalizarea. Sperăm că suntem pe calea cea bună, chiar dacă, în percepția unora, noi, primarii de comune, suntem vinovați pentru risipa din banii publici. Or fi și excepții, nu spun că nu, dar cei mai mulți dintre noi doar respectăm legile și le punem în aplicare. Vă doresc tuturor, jurnaliști și cititori ai revistei Formula AS, putere de muncă, sănătate și un an nou fericit!