– Cum transformă cultura gastronomică o regiune –
• La finalul unui proces riguros de evaluare, derulat de experții „Institutului Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism” (IGCAT), vestea a căzut ca o bombă: Banatul este, oficial, Regiune Gastronomică Europeană 2028 •
O Europă în aceeași farfurie
La aproape două săptămâni de la anunț, entuziasmul nu doar că nu s-a stins, ci s-a transformat într-un sentiment de mândrie și apartenență. Pentru că această reușită nu înseamnă doar prestigiu, ci și redescoperirea unei identități comune. Banatul nu a câștigat doar un titlu – și-a găsit o voce. Una care unește tradiții, culturi și comunități, transformând gastronomia într-un limbaj universal al locului. Dar dincolo de titlu și de recunoașterea internațională, acest moment are o încărcătură emoțională aparte – este despre oameni, despre rădăcini și despre gusturi care spun povești. Este începutul unui drum în care fiecare rețetă, fiecare produs local și fiecare om devin parte dintr-o poveste mai mare – o poveste despre diversitate, colaborare și viitor.
Banat Regiune Gastronomică Europeană pentru anul 2028 presupune, mai exact, derularea unui program special de valorificare a potenţialului turistic al zonei şi de dezvoltare economică sustenabilă, prin intermediul gastronomiei multiculturale, din cele trei judeţe ale regiunii: Timiş, Arad şi Caraş-Severin. În centrul acestui demers se află conceptul „Fusion Beyond Borders” (Fuziune dincolo de granițe), o formulă care, dincolo de forța sa de marketing, surprinde esența unei regiuni născute din intersecția culturilor. „Banatul este o Europă în miniatură, în aceeași farfurie. Nu este un slogan inventat, ci o realitate pe care juriul a descoperit-o direct, în teren”, explică directorul general al Visit Timiș și coordonatorul proiectului, Simona Neumann. Ea a fost și coordonator al dosarului de candidatură al oraşului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, strategie care a dus la obținerea titlului pentru orașul de pe Bega, în 2016, desfășurat, apoi, în anul 2023. Acum își asumă rolul de promotor al regiunii. Din 2024, este directorul executiv al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului (APDT) Timiș/ Visit Timiș, platforma oficială de promovare turistică a județului din vestul țării.
Drumul până la obținerea titlului european nu a fost ușor. Dincolo de dosarul tehnic, realizat în timp record, diferența a fost făcută de autenticitatea regiunii. „Candidatura s-a construit pe teren, din discuții reale cu oameni reali. Am stat de vorbă cu mici producători, cu antreprenori locali, cu universități, cu ONG-uri. Am încercat să înțelegem nevoile și potențialul”, spune Neumann. Această abordare a devenit evidentă în timpul vizitei juriului internațional, în penultima săptămână din Aprilie. „Au fost peste 170 de persoane implicate în proiect, de la producători și bucătari până la reprezentanți ai administrației locale. Energia oamenilor a fost decisivă. Nu a fost nimic regizat. A fost autenticitate pură”, spune Simona Neumann, directorul general al Visit Timiș.
Ingredientul secret: diversitatea etnică
„Titlul de Regiune Gastronomică Europeană nu vine cu finanțare directă, dar deschide uși. Este un certificat de încredere. Ne permite să atragem fonduri, să construim parteneriate și să dezvoltăm proiecte pe termen lung”, spune Simona Neumann.
Strategia merge dincolo de promovarea unor rețete tradiționale din Banat. Gastronomia este doar punctul de plecare. Strategia include integrarea produselor locale în lanțurile de retail și în restaurante, dezvoltarea turismului gastronomic de nișă, susținerea punctelor gastronomice locale, educația tinerilor în domeniul HORECA, cercetarea în alimentație și sustenabilitate.
Unul dintre cele mai puternice atuuri ale Banatului este diversitatea etnică, păstrată și exprimată prin gastronomie. Influențele românești, germane, maghiare, sârbe și slovace coexistă nu doar în istorie, ci și în viața de zi cu zi. „Astăzi, poate, nu mai vorbim zilnic mai multe limbi, dar mâncăm în continuare multicultural. La aceeași masă, ba chiar în aceeași farfurie, poți avea preparate din culturi diferite sau combinații care spun o poveste comună”, explică Neumann. Această fuziune a fost percepută de juriu ca un element distinctiv, greu de replicat în alte regiuni europene. Poate cel mai important câștig, dincolo de titlu, este capacitatea Banatului de a lucra împreună. Cele trei județe implicate au reușit să construiască o viziune comună, depășind diferențele administrative sau politice. Proiectul rămâne deschis: „Oricine vrea să contribuie este binevenit”, spune Simona Neumann.
„Nu vrem ca acest titlu să devină doar o amintire frumoasă”
Anul 2028 va fi momentul de vârf, dar miza reală este drumul până atunci. Planurile includ evenimente și proiecte de profunzime: festivaluri gastronomice extinse la nivel regional, cine tematice și demonstrații culinare, promovarea bucătarilor locali pe plan internațional, programe educaționale pentru elevi și studenți, recuperarea și reinterpretarea rețetelor tradiționale. Există și idei ambițioase, aflate încă în fază de proiect: un muzeu al gastronomiei sau un hub regional dedicat acestui domeniu.
Dar adevărata provocare începe după anul 2028. „Nu vrem ca acest titlu să devină doar o amintire frumoasă. Important este ce rămâne: infrastructura, obiceiurile, colaborările. Există riscul pierderii elanului după anul de vârf. De aceea, accentul cade pe continuitate și pe integrarea principiilor dezvoltate în această perioadă, în viața de zi cu zi”, spune Simona Neumann.
„Mâncarea creează emoție”
Într-o perioadă în care turismul internațional devine imprevizibil, iar tendința de „turism de proximitate” este în creștere, Banatul are șansa de a atrage vizitatori din regiune – Ungaria, Serbia, Austria – dar și din restul țării. „Mâncarea este cel mai accesibil mod de a cunoaște un loc. Este concretă, creează emoție și rămâne în memorie”, spune Simona Neumann.
Poate cel mai important aspect al acestui proiect este redefinirea identității regionale. Banatul nu se prezintă doar ca o destinație gastronomică, ci și ca un spațiu al întâlnirii, al diversității și al colaborării. „Fusion Beyond Borders nu este doar un concept. Este ceea ce suntem deja. Acum învățăm doar să spunem această poveste mai bine și împreună”, concluzionează Simona Neumann.
Turism lent, gust autentic și povești locale
Că turismul de proximitate chiar funcționează, o dovedește Asociația My Banat, care inițiază și implementează proiecte de revitalizare rurală. Prin acestea contribuie la dezvoltarea și promovarea turismului rural, a tradițiilor și culturii bănățene, gastronomia fiind unul dintre elementele cele mai atrăgătoare în satele din Banat.
Unul dintre cele mai vizibile și de succes proiecte dezvoltate de My Banat este proiectul „Banat Brunch”, pornit în regiune de câțiva ani. Conceptul parcurge culinar zona delimitată de trei cursuri mari de apă și un lanț muntos: râul Mureș, la nord, râul Tisa, la vest, fluviul Dunărea la sud și Munții Carpați la est. Așadar, călătoria gastronomică ajunge din Banatul de Câmpie, cu lunca și pusta lui, până în Banatul Montan. Brunch-ul nu este doar o simplă masă, ci un eveniment de cultură gastronomică locală, desfășurat în curți țărănești autentice, organizate de locuitorii din mediul rural (mici producători, fermieri, meșteșugari), în gospodării proprii sau în spații comunitare, sau la stâne și în ferme. Masa se servește între orele 11:00 și 13:00, cu preparate gătite de localnici din ingrediente de sezon, crescute în propria grădină sau în comunitate. Bucătăria locală reprezintă atracția principală, dar ea este completată și prin alte forme de patrimoniu: tururi ghidate, care prezintă arhitectura satului, drumeții în natură, ateliere de meșteșuguri, cântece și dansuri. „Experiența a demonstrat că organizarea evenimentelor de cultură gastronomică locală contribuie semnificativ la păstrarea peisajului cultural, prin practicarea agriculturii la scară redusă de către localnici, la dezvoltarea turismului în regiune și chiar la oprirea mutării populației spre oraș sau alte țări, ba chiar a ajutat la întoarcerea acasă a unor români plecați la muncă în străinătate”, povestește Delia Barbu, președintele Asociației My Banat, inițiatoarea conceptului de Banat Brunch, un proiect care a transformat gastronomia locală într-un motor de dezvoltare pentru satele bănățene. „Ospitalitatea este un alt element important al experienței, pentru că ea se bazează pe tradiția bănățeană de a «gosti» (a primi oaspeți cu inima deschisă)”, completează Delia Barbu.
În Țara Morilor de apă
Sezonul 2026 Banat Brunch se deschide chiar în acest sfârșit de săptămână, cu o vizită la Rudăria, în Țara Morilor de Apă. Seria de evenimente este inaugurată sâmbătă, 2 Mai, de Punctul Gastronomic Local „Acasă la Maya” și propune o combinație între gastronomia tradițională și experiențe turistice locale. Gazdele pregătesc rețete cu alimente specifice zonei, realizate din ingrediente locale. La aperitiv, participanții vor putea degusta pastă de leurdă, pastă de jumări, cremă de urdă cu verdeață, brânzeturi locale și pâine de casă. Preparatele calde oferite sunt brânză friptă cu mămăligă, cârnați de casă și găigană de ouă, iar la felul principal, ciorbă de vițel, supă de găină cu tăiței de casă, sarmale și tocăniță de porc. Desertul aduce amatorilor de dulce gogoși, prăjituri și plăcinte tradiționale.
Dar conceptul de Banat Brunch aduce și experiențe turistice, nu doar culinare. Fiecare eveniment are și o componentă culturală. În „Țara Morilor de Apă” de la Rudăria, participanții vor putea să ia parte la tururi ghidate pe traseul morilor. Satul Eftimie Murgu, așa cum se numește acum, adăpostește cel mai mare complex mulinologic din Europa de Sud-Est. Zona din Valea Almăjului cuprinde 22 de mori funcționale, folosite și astăzi de localnici. Acestea sunt o frântură de patrimoniu viu: morile sunt deținute în comun, de familii numite „rândași”, care își moștenesc „rândul la măcinat” din generație în generație. Morile sunt dispuse pe o distanță de 3 km, de-a lungul râului Rudăria, atât în sat, cât și în cheile din apropiere, și dispun de o tehnologie ingenioasă: folosesc roți orizontale cu cupe (ciutură) și pot măcina până la 140 kg de făină în 24 de ore. Accesul la mori este gratuit, iar vizitatorii pot cumpăra făină proaspătă, măcinată la piatră, direct de la localnici.
Programul de sâmbătă include, pe lângă vizita traseului morilor, și vizite la muzeul satului, dar și un atelier de lucru în lemn, destinat celor interesați de meșteșugurile tradiționale. Un moment dedicat limbajului și identității culturale locale este oferit de Dan Liuț, președintele Asociației Scriitorilor, în grai bănățean.
Asociația Deliei Barbu vine și cu alte evenimente, cu o componentă importantă culinară, în orice sezon: Picnic în Pusta Banatului, Mic dejun la Margina, Sărbători Culinare la Povergina, Sărbători de iarnă la Conacul Mocioni sau 1 Mai cu picnic în vie (la Crama Aramic).
Pentru cel din urmă eveniment, vizitatorii sunt așteptați în satul Silagiu, din apropierea orașului Buziaș (la aproximativ 45 km de Timișoara), vinerea aceasta, chiar de 1 Mai. Gazdele vor pregăti mici, grătare din diferite feluri de carne și un gulaș de vânat, meniuri numai bune să facă poftă de un vin bun. Evenimentele din zonă sunt menite să dezvolte și enoturismul, să creeze legături noi între oameni și vinurile de pe Dealurile Silagiului, ca formă de valorificare a patrimoniului natural al regiunii.
„Prin toate inițiativele noastre, ne dorim să salvăm frumusețea atemporală a tradițiilor și obiceiurilor din Banat, să scoatem la lumină din dulapuri, pivnițe și poduri acele valori care formează specificul acestui frumos ținut din România, să le punem în proiecte și colaborări, să le renaștem și revalorificăm, în lumea nouă a generațiilor de azi”, spune Delia Barbu.
(Programul și detalii despre participarea la evenimentele culinare din satele bănățene se găsesc pe mybanat.ro. Conceptul Banat Regiune Gastronomică Europeană 2028 – pe site-ul facebook.com/tasteofbanat2028.)
ANDREEA OANCE
