• Cea de-a 83-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, care va avea loc în perioada 2-12 Septembrie, are în program, în cadrul competiţiei „Venice Spotlight”, şi premiera mondială a unui lungmetraj românesc: este vorba despre „Eu contez”, al scenaristei şi regizoarei Alina Şerban •

Vorbit în limbile română și romani, „Eu contez” spune povestea Rebecăi, o tânără romă care este pe cale să părăsească definitiv centrul de plasament în care a crescut. Fata își pune toate speranțele în eliberarea tatălui său din închisoare, convinsă că părintele îi va oferi, în sfârșit, o familie, însă nu bănuiește că drumul spre maturitate va fi mai greu decât și-a imaginat. „Vedem foarte rar personaje rome care trăiesc experiențe umane complexe, dincolo de stereotipuri. Iar poveștile despre ce înseamnă să fii fată romă și să fii în sistemul de protecție a copilului sunt aproape inexistente. Prin «Eu contez» mi-am dorit să construiesc o punte către o înțelegere mai profundă a acestor experiențe și să spun, înainte de toate, o poveste despre umanitate. Faptul că acest film își începe drumul la Veneția înseamnă enorm pentru mine,” a declarat Alina Șerban.

„Eu contez” este rezultatul unui proces de cercetare artistică desfășurat timp de peste patru ani, împreună cu tineri din sistemul de protecție socială. De-a lungul acestei perioade, Alina Șerban a realizat alături de ei mai multe scurtmetraje documentare și spectacole de teatru. Universul autentic al filmului s-a construit la intersecția dintre experiența personală a regizoarei și experiențele și vocile acestor tineri.

Din distribuția filmului fac parte Denisa Farcaș, Sorin Mihai, Angelina Pavel, Vanessa Dancea, Raisa Mihai, Juno (Alexandru Stancu), Alina Berzunțeanu și Natalia Călin. Alături de ei, mai joacă și şaisprezece tineri şi copii rezidenți ai centrelor de plasament „Casa Iosif” și „Casa Sara”, din cadrul „Ansamblului Social Creștin Măgurele „din București.

„Eu contez” este selectat, alături de alte șapte titluri, în secțiunea „Spotlight”, dedicată producţiilor de public, caracterizate prin inovație și creativitate în modul în care relaționează cu acesta. Filmul concurează pentru Premiul Publicului, oferit de Armani Beauty, și Premiul Luigi de Laurentiis pentru Cel mai Bun Debut, acordat de un juriu internațional.

Alina Șerban este absolventă a prestigioaselor „Tisch School of the Arts” (New York), Royal Academy of Dramatic Art – RADA (Londra) și UNATC; în 2024 a fost decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Cavaler. Este prima regizoare romă de film și teatru din România și, de peste un deceniu, dezvoltă proiecte artistice dedicate copiilor și tinerilor din medii dezavantajate, precum și comunităților rome.

Noua şi flamboaianta viaţă a Cazinoului din Constanţa

Nepermis de mulţi ani, starea Cazinoului din Constanţa a însemnat o rană dureroasă în istoria arhitecturală şi culturală a României. În 1910, când luminile s-au aprins inaugurativ în această splendidă clădire Art Nouveau, Cazinoul întruchipa modernitatea, spiritul inovator dar şi ludic al unei ţări care privea drept şi fără şovăială spre viitor, fără a abandona însă valorile desluşite din lecţiile trecutului. Apoi, tăvălugul istoriei a trecut nemilos peste el, sfârtecându-i trupul şi spiritul, până când l-a redus la starea unei cochilii sparte, la vederea căreia te cutremurai. Din fericire, aceasta este o poveste cu happy end: după cinci ani de restaurări minuţioase, Cazinoul s-a redeschis sub înfăţişarea unui centru cultural contemporan, unde istoria trăiește în armonie cu arta, tehnologia și spiritul unei noi generații.

În această perioadă, publicul este invitat să descopere mai multe expoziţii: la parter, „Istoria Cazinoului”, la subsol, „Poveşti din adâncurile Mării Negre” şi”Ea. Regina și Marea”, deschisă până pe 20 Septembrie şi organizată de Cazinoul din Constanța, în parteneriat cu Art Safari.

De asemenea, iubitorii de muzică şi rafinament à l’ancienne se pot răsfăţa cu experienţa spectacolului „Cazino, mon amour”, o poveste despre dorinţă, timp şi destin, pentru care scenariul dramatic, scenariul muzical şi regia au fost semnate de Petre Năstase, în vreme ce coregrafia a fost gândită de Ştefan Lupu.

Pour la bonne bouche am păstrat cea mai recentă știre: în toamna aceasta, între 12 Septembrie şi 22 Noiembrie, va avea loc prima ediţie a „Cazino Music Festival”, proiect prin care Cazinoul din Constanţa îşi doreşte să se transforme într-o destinaţie de referinţă pentru muzica de cea mai înaltă calitate. Desfășurat sub direcția artistică a maestrului Ioan Holender, una dintre cele mai marcante personalități ale lumii lirice internaționale, festivalul reunește artiști și ansambluri de prestigiu din întreaga Europă într-un program care celebrează diversitatea expresiei muzicale. De-a lungul a unsprezece weekend-uri consecutive, publicul este invitat să descopere universuri sonore ce traversează muzica de cameră, recitalul vocal, jazz-ul, crossover-ul și proiectele care depășesc granițele convenționale ale repertoriului clasic. Pe scena Cazinoului vor urca Janoska Ensemble, Solisti Venetti, Liviu Holender și Adriana Gonzalez, Cross Nova, Romana Amerling & The Henry Love Group, Hugo Wolf Quartett, Eddie Luis 5, Ania și Sophie Druml, Arcadia Quartet, precum și doi dintre cei mai apreciați artiști lirici români ai momentului, soprana Adela Zaharia și baritonul Ionuț Pascu, invitați în două seri speciale de recital și dialog, alături de Ioan Holender.

Teatrul Municipal „Maior Gh. Pastia” din Focşani a… dispărut

O ultimă ştire, de această dată tristă, care ne întoarce parcă în epoca Inchiziţiei, când oameni şi cărţi valoroase erau arse în piaţa publică: pe 30 Iulie, în anul de neagră pomenire 2026, Consiliul Local Focșani, la inițiativa primarului Cristi Valentin Misăilă, a votat în regim de urgenţă desființarea trupei de actori a Teatrului Municipal „Maior Gh. Pastia”, din Focșani! S-a hotărât că instituţia trebuie reorganizată: din teatru de repertoriu să devină teatru de proiecte! Astfel, douăzeci de posturi sunt desființate!

Aceasta a fost însă doar lovitura de graţie dată instituţiei de cultură focşănene, pentru că procesul de „eradicare a buruienilor” a debutat acum vreo cincisprezece ani, după cum au explicat mai mulţi artişti care au stat de vorbă cu „Cultura la dubă”. La un moment dat, teatrul a fost comasat cu Ansamblul Folcloric Țara Vrancei și cu Ateneul Popular, astfel că în superba sa clădire istorică au început să aibă loc mai mult evenimente private. De asemenea, treptat, primăria a renunţat la posturi, până când s-a ajuns în punctul în care n-au mai existat decât patru actori angajaţi: Adrian Damian, Adrian Rădulescu, Cristiana Cristian și Roxana Lupu. În plus, managementul a limitat producțiile propriei companii de teatru, astfel încât, la final de Iulie, primăria a invocat lipsa de activitate a actorilor!

Teatrul Municipal din Focșani este condus de mai bine de un an de interimarul Constantin Mîndrilă, care în 2008 a fost condamnat penal pentru că a furat din rezerva statului conserve cu carne de porc dedicate sinistraţilor, iar în 2020, pentru că a prejudiciat Spitalul Județean de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Focșani, din funcția de manager (www.defapt.ro; www.editiedevrancea.ro).

Actorul Adrian Damian a scris pe pagina sa de Facebook un text referitor la hotărârea primăriei de a distruge teatrul de repertoriu focşănean: „Comedia absurdă pe care am anticipat-o a fost jucată cu o precizie chirurgicală. Au introdus proiectul pe ordinea de zi în ultimul moment, pe sub ușă, ca nu cumva cetățenii sau publicul să apuce să reacționeze. ​Au folosit drept «notă de fundamentare» propria lor incompetență: după ce ani de zile au blocat repetițiile, au tăiat promovarea și au refuzat să programeze stagiuni proprii, au ieșit la rampă și au votat că «actorii nu produc»!”.

Desigur, în viaţă nimic nu e imuabil, cu toţii, oameni şi instituţii, trebuie să ne adaptăm circumstanţelor şi să evoluăm, însă, în cazul Teatrului Municipal „Maior Gh. Pastia” din Focşani, din pricina „datelor problemei” şi a personajelor cu parfum dubios, nu pare a fi vorba despre o evoluţie, ci doar despre o manevră duplicitară, mercantilă şi meschină: schema de trecere a unui teatru de repertoriu la unul de proiecte permite o gestionare diferită a fondurilor publice. Atât timp cât banii nu se mai duc pe salarii fixe, prevăzute printr-un cadru legiferat, libertatea de a jongla cu onorariile colaboratorilor este mult mai mare. Ce mai contează că arta teatrală românească e amputată prin dispariţia unui simbol istoric?! Politicienii implicaţi în acest scandal ştiu oare că prima atestare documentară a unei reprezentaţii teatrale la Focșani, susținută de trupa lui Matei Millo, datează de la 1851? Sau că actuala clădire a teatrului a fost inaugurată pe 21 Noiembrie 1913, cu spectacolul „Fântâna Blanduziei”, de Vasile Alecsandri, în montarea „Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași”, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu?

Actorul Marius Manole a reacţionat faţă de această situaţie printr-o postare pe pagina sa de Facebook: „Astăzi mă doare cazul Focșani. Mă doare pentru că acolo am debutat. Eu, Emilian Oprea și Liviu Pintileasa am fost actori ai acelui teatru. Un primar dintr-un partid politic care, în opinia mea, a făcut foarte mult rău acestei țări, împreună cu un director numit politic, au hotărât desființarea unei trupe de teatru. Iar asta nu înseamnă doar desființarea a patru posturi. Înseamnă că distrugi identitatea culturală a unui oraș. O trupă nu se desființează. O trupă se construiește și se crește.” În mesajul său, Marius Manole a făcut şi mai multe apeluri: „Domnule primar, nici nu vă cunosc numele și nici nu țin să-l cunosc. V-am văzut într-un videoclip în care nici măcar nu reușeați să pronunțați numele lui Matei Vișniec. Vă rog să reveniți asupra acestei decizii. (…) Domnule ministru Demeter András, într-un mandat atât de scurt, ați făcut prea multe greșeli. Dacă mai există vreo șansă să opriți această decizie, faceți-o. Nu lăsați să dispară încă un teatru.”