Orașul și cărțile

– Cum a pornit la drum această „Hartă”? Ce și-a dorit să aducă nou în peisajul cultural românesc?

– Ideea proiectului nu este nouă, a ajuns la actuala formulă după 13-14 ani. Pe atunci, eu mă ocupam de un site numit Bookoholic, o revistă online dedicată literaturii, ce conținea recenzii de cărți, interviuri cu scriitori. Ne-am dorit atunci să găsim soluții pentru a aduce literatura mai aproape de oameni, de viața lor, să le arătăm că literatura, cărțile, nu-s ceva abstract, că personajele, întâmplările, de multe ori au avut loc pe străzi, prin locuri prin care trecem zi de zi. Ni se întâmpla să auzim de la oameni: „pe noi ne interesează viața, nu literatura”, și asta am vrut să arătăm, că literatura face parte din viață, că există o interconexiune între ele. Scriam recenzii, articole consistente, dar am înțeles că oamenii au nevoie și de alte moduri de a se apropia de literatură. Și atunci mi-a venit ideea hărții, prin lungile mele plimbări. Sunt un animal urban prin excelență, îmi plac orașele, chiar și cele aglomerate, străzile, îmi place să mă plimb. Prima formă a proiectului nu a găsit finanțare, așa că a rămas câțiva ani la sertar, până ce am participat la un concurs al Administrației Fondului Cultural Național și, surpriză mare, a fost selectat. Vara trecută a fost una nebună pentru noi, am construit site-ul, partea tehnică, documentările pe teren, iar în octombrie 2025, i-am dat drumul pentru București. Esența proiectului este o hartă interactivă a locurilor din oraș care apar în cărți, documentăm asocieri dintre locuri concrete și literatură. Scotocim prin cărți și punem pe hartă locurile relevante. Vrem să aducem mai multă consistență acelei categorii a hărții ce prezintă un stil de viață literar, locuri în care se țin cenacluri, cafenele literare, biblioteci, locuri în care un iubitor al literaturii poate participa la activități.

„Am fost uimiți de cât de bine a fost primită ideea tururilor cu scriitori”

– Aceasta este zona de internet a proiectului, însă cea mai de succes este cea a întâlnirilor fizice.

– Da, ne-am dorit foarte mult să apropiem orașul de literatură și literatura de oraș. La început, am vrut să descoperim Bucureștiul prin cărțile în care apare și invers, să descoperim cărți prin plimbările prin oraș. De aici a pornit ideea de tururi literare: scriitori care se plimbă prin oraș cu un grup de oameni și povestesc despre cărțile lor sau despre istoria literară a unei zone. Primul tur a fost ținut de Gruia Predescu, antropolog, specialist în București, pentru un context mai larg socio-politic, economic și literar, urmat de un tur al Andreei Răsuceanu, despre Bucureștiul lui Mircea Eliade și al cărților ei. Florin Iaru ne-a prezentat Bucureștiul anilor ’80, cenaclurile literare ale acelui timp, iar ultimul tur al anului trecut, ținut de Ovidiu Komartin, s-a axat pe poezie și pe zona Rosetti-Armenească. Am fost uimiți de cât de bine a fost primită ideea Hărții interactive, atât de bine, încât inițial ne-am speriat. Noi lucram ca nebunii la site, am postat că vom face un tur și au început să ne scrie, să ne sune scriitori, jurnaliști, edituri, iubitori de literatură. Ne-a emoționat foarte tare acest răspuns, care ne-a făcut să ne dorim să ducem proiectul și în alte orașe.

– În ce orașe?

– În Brașov, am avut două tururi. Unul cu Simona Popescu, un tur minunat, pentru că ea a venit cu prietenii ei din Grupul de la Brașov, cu Caius Dobrescu și cu Marius Oprea. Am avut și susținerea Facultății de Litere din Brașov, care ne-a deschis porțile. Celălalt tur, cu Toni Mot, a fost despre Brașovul misterelor, ea fiind scriitoare de mistery, thriller, fantasy. Recent, am lansat și la Iași harta, printr-un tur cu Florin Lăzărescu, unul dintre organizatorii FILIT, festival pe care-l iubim și la care participăm an de an. E senzațional ce fac oamenii acolo. Următorul tur la Iași va fi ținut cu scriitorul Dan Lungu (perioada noii ediții a FILIT, în jurul datei de 23 Octombrie). Harta Literară a Timișoarei a fost lansată chiar la Zilele orașului, la început de August, pe o căldură nebună, cu două    tururi ținute de scriitorii Tudor Crețu și Robert Șerban, directorul Uniunii Scriitorilor din Timiș.

– Ați ieșit cu Harta și dincolo de graniță?

– Da, am lansat Harta la Chișinău, am documentat peste 150 de locuri cu valoare literară și continum să căutăm. Am pornit cu un tur foarte fain, de peste 3 ore, cu Paula Irizanu, alături de 40 de oameni, am mers și cu troleibuzul, am făcut lansare la Biblioteca Națională. Vom mai avea un tur în Chișinău, cu Dumitru Crudu, la mijlocul lunii Octombrie, de Zilele orașului.

„Nu ne caută doar pasionați de literatură, ci și oameni curioși să exploreze orașul”

– Pare un volum de muncă impresionant. Ce ne spuneți despre echipa din spatele proiectului?

– În echipa de documentare lucrează oameni cu experiență în cercetarea literară, ce vin din zona de Filologie și știu să sape în cărți. Și la Comunicare avem colegi cu experiență, cărora li se alătură oameni foarte tineri, căci unii studenți ce și-au făcut practica la noi s-au descurcat atât de bine încât i-am cooptat în echipă. Trei băieți foarte buni în detașementul tehnic, ce au găsit soluții, într-un timp și în situații ce păreau imposibile.

– Care este publicul vostru, ce oameni s-au arătat interesați de Hartă?

– Inițial, am crezut că vor veni doar oameni care cunosc foarte bine subiectul respectiv. De pildă, pasionați de Eliade sau de poezie sau de Bucureștiul medieval, fani ai unui subiect sau scriitor. Ne-am bucurat mult să vedem că nu se-ntâmplă doar așa, că vin și oameni care descoperă o temă la fața locului și apoi spun „Vreau și eu să citesc cartea despre care s-a menționat în tur”. Oameni care-și iau notițe, oameni de toate vârstele, pornind de la adolescenți. Scriitorii pot aduce laolaltă oameni din diferite categorii, care nu au neapărat o legătură foarte strânsă cu literatura, nu sunt doar profesori de limba română, sau oameni din domeniu, ci pur și simplu oameni curioși de a explora orașul altfel, sau de a cunoaște locurile despre care au citit într-o carte. La turul „Bucureștiul medieval”, scriitoarea Simona Antonescu le-a propus participanților să închidă ochii. Unde știați că e Magazinul Unirea, metrou, șantier, nebunie, acum sute de ani se auzeau broaștele, imaginați-vă mlaștina, copacii, păsările. Practic, sunt călătorii în timp, în spațiu și în imaginație. Participanții pun un alt strat peste cel pe care-l văd, stratul poveștii, și astfel ajung să îl vadă în mai multe dimensiuni.

– Ați descoperit și voi lucruri surprinzătoare în aceste tururi?

– Desigur. Despre București știam mai multe, dar Chișinăul a fost o mare surpriză, am aflat cum s-au schimbat numele străzilor de-a lungul timpului și multe altele. La Timișoara, Robert Șerban ne-a povestit multe întâmplări cu scriitori, despre Șerban Foarță, literatură trăită. Au venit 40-50 de oameni    la peste 40 de grade, într-un tur ce ar fi trebuit să dureze două ore. După trei ore, ne-am dus la sediul Editurii Brumar, au mai rămas 20-30 de oameni, au mai venit alți scriitori timișoreni și am stat la povești până după miezul nopții. Povești cu scriitori, cu beții, cu glume, și era atâta viață, este atâta viață în spatele cărților!