– Ați mâncat vreodată brânză neagră, brânză verde, mov sau marmorată cu rubiniu? Sau ați auzit măcar de așa ceva? Ei bine, toate aceste brânzeturi multicolore și inegalabile, ca gust există și, mai mult decât atât, ele se produc și în România. Nu într-o fabrică ultratehnologizată, ci în mica „Manufactură de brânză” din Cund, un sat din județul Mureș –
„Un produs de calitate se vinde singur”

Satul Cund e situat la granița județelor Mureș și Sibiu, iar ca să ajungi acolo, trebuie să străbați un drum care șerpuiește printre păduri de foioase și dealuri cultivate milimetric. Pe harta românească a produselor gastronomice de calitate, localitatea a fost pusă de mica afacere a lui István Varga și a familiei sale.
L-am cunoscut pe István în urmă cu câțiva ani. Pe-atunci, venea săptămânal la Mediaș și aducea direct la ușa doritorilor pachete cu produse din gospodăria lui și a câtorva vecini din sat. „Lădița cu alimente” includea produse lactate, pâine de casă, dulcețuri, legume, fructe și zarzavaturi de cea mai bună calitate, la prețuri ușor mai mici decât cele din piață. După o vreme, n-am mai știut nimic, nici despre „Lădița cu alimente”, nici despre István Varga. L-am regăsit, ceva mai târziu, într-o cu totul altă postură: cea de producător de brânzeturi maturate.
Când a realizat că laptele din ferma familiei e mai valoros decât cel produs industrial, István Varga s-a gândit că e păcat să se limiteze doar la comercializarea de lapte proaspăt, smântână, iaurt, caș sau telemea. Ar fi fost greu să intre pe piață cu încă un sortiment de cașcaval, de exemplu, pentru că piața e suprasaturată de acest produs cel mai des importat. În plus, recunoaște că nici să mănânce brânzeturi proaspete sau cașcaval nu i-a prea plăcut niciodată, de aceea s-a orientat spre producția de brânzeturi maturate.
La început, familia l-a privit cu oarecare scepticism, dar în cele din urmă l-a susținut la fiecare pas. „Am fost convins, încă de la început, că foarte mulți clienți vor veni până aici, la Cund, doar pentru a cumpăra produsele noastre, și acum asta chiar se întâmplă frecvent. Am avut mulți clienți din Iași, din Dâmbovița, care au aflat din presă de Manufactura de brânză și, când au ajuns în zonă, s-au abătut și pe la noi”, spune Varga.
„Nu e ușor, dar trebuie să te faci cunoscut”
– Dar ce anume înseamnă maturare și care e diferența dintre o brânză maturată și cele care se găsesc de obicei în comerț, cum ar fi cașul, telemeaua sau cașcavalul?

– Pentru a produce brânză maturată, laptele nu se fierbe, cum se întâmplă în cazul celorlalte tipuri de brânză, ci doar se încălzește până la 45 de grade, temperatura ideală pentru a păstra intacte culturile lactice. Prelucrăm zilnic doar laptele muls seara – păstrat la rece – și cel muls dimineața, cărora le adăugăm cheag de cea mai bună calitate. Brânza rezultată se pune în forme, se presează cu o greutate dublă față de greutatea calupului, apoi se pune în saramură naturală (apă sărată de la Sovata), timp de 24 de ore, și la maturat două luni. În condiții corecte de temperatură și umiditate, bacteriile consumă lactoza din brânză, și fie o transformă în dioxid de carbon, rezultând cunoscutele găuri, fie modifică gustul inițial al brânzei, care nu mai e lăptos, ci devine cumva sâmburos, puternic, ceea ce conferă fiecărui produs maturat unicitate și o consistență proprie.
István Varga consideră că un produs de calitate se vinde singur. Ca să dovedească asta, în primii ani de la demararea afacerii a fost prezent, în fiecare weekend, la târgurile de profil din întreaga țară. „Aud des producători spunând că au stocul plin și nimeni nu vrea produsele lor. Nu e ușor, dar trebuie să te faci cunoscut, să depui puțin efort în a te promova, nu e suficient doar să produci și să aștepți să-ți bată clienții în poartă. Trebuie să-ți dovedești consecvența în privința calității produselor, așa câștigi clienți și încrederea lor”.
Brânză neagră, din lapte de fân

Laptele folosit în prepararea brânzei maturate provine din ferma proprie a familiei Varga. Cele 36 de vaci crescute aici sunt hrănite cu furaje produse exclusiv pe terenurile proprii. Pentru că vacile nu sunt hrănite, pe perioada iernii, cu siloz, borhot de sfeclă sau de bere, laptele este mult mai sănătos și mai ușor digerabil, cu beneficii pentru organismul uman, inclusiv sub formă de brânză maturată. „Iarna, laptele nostru se numește «lapte de fân» pentru că doar cu asta ne hrănim văcuțele. E un lapte bogat în acizi grași Omega 3, care nu se vor regăsi niciodată ca atare în produsele din industria de profil”, precizează István Varga.
La aproape cinci ani de când s-a născut Manufactura de brânză, cea mai mare bucurie a lui István Varga nu e legată de profitul material, ci de faptul că a reușit să găsească o soluție ca ferma de vaci construită de părinții săi să funcționeze, cu rost, în continuare. „Din păcate, nu e sustenabil să ai fermă cu atâtea vaci, căci aportul de muncă și energie e imens. Nu e suficient să câștigi câte ceva, trebuie să te poți dezvolta și să ai și un trai decent de pe urma muncii tale. De multe ori, în România uităm asta. Sigur, ne sunt de ajutor și subvențiile, dar riscăm să ajungem să avem o agricultură care există doar prin subvenții, ceea ce nu e normal. Nu e bine nici că se importă foarte multe produse din UE. Nu atac calitatea acelor produse, dar e evident că ei pot produce mai ieftin și, de multe ori, chiar la o calitate mai bună decât noi. Apelurile de a consuma produse românești sunt lăudabile, dar să nu uităm: clientul nu cumpără doar de dragul de a cumpăra de aici, niciodată nu va cumpăra un produs de calitate proastă, doar pentru că e produs românesc. Scuze se găsesc multe, dar ar trebui să ne reamintim mentalitatea sănătoasă față de muncă, trebuie să reînvățăm că numai muncind se poate ajunge la rezultate, nu stând și plângându-ne mereu”.
„Cererea e mai mare decât putem produce”

Pentru că în Manufactura de brânză se prelucrează aproximativ aceeași cantitate de lapte zilnic, e greu de apreciat efectul perioadei de pandemie asupra micii afaceri. Clienții vin și pleacă, atât în magazinul propriu din Cund, cât și în spațiul virtual. „S-au înmulțit magazinele on-line, a crescut comerțul online, dar și interesul pentru produsele noastre, pentru produsele locale, în general. Am ajuns în punctul în care nu mai suntem nevoiți să ne facem reclamă, ba chiar ar fi bine să avem o mai mare cantitate de produse pe stoc, pentru că cererea e deja ușor mai mare decât cantitatea de lapte pe care noi o putem procesa”, afirmă István Varga.
Pivnița în care brânza este ținută la maturat e un spațiu micuț și rece, dar plin de culori și arome, care mai de care mai îmbietoare. Calupurile de brânză, cam de 25 kilograme fiecare, stau aliniate, pe sortimente, pe rafturile de lemn. Să alegi după culoare sau după gust? Dar ce e calupul ăsta negru ca smoala? O fi butaforie, ceva, îți spui, înainte de a decide că e cel mai bine să ceri părerea specialistului care le-a creat. „Neagră ca smoala e brânza cu cărbune vegetal activ, un sortiment pe care am avut ocazia să-l gust în Elveția și pe care am decis să-l includ și în rețetarul nostru. În Europa, suntem doar cinci producători de astfel de brânză, iar în România, noi suntem singurii”, spune, cu nedisimulată mândrie, István Varga. „Îmi plac culorile în brânză, pentru că asta înseamnă și o aromă specifică deosebită. Nu folosim coloranți alimentari, doar culorile pe care le putem obține din ingredientele naturale adăugate în brânză. Avem brânză cu chilli și ciocolată, cu nuci îmbibate în coniac, cu cafea rece, cu vin roșu, dar și o rețetă proprie, pe care nu știu s-o mai producă cineva, brânza verde, cu lavandă și spirulină. Cele cu mirodenii – chimen, mirodenii provensale, leurdă, piper sau busuioc – sunt deja banale, și de aceea am considerat că lumea dorește produse noi, deosebite”.
E Decembrie. Pe un platou de lemn, se răsfață brânză multicoloră și mere, feliate cu grijă. Alături, un pumn de nuci, un ciorchine de struguri și un pahar de vin. Sărbătorile se apropie, pâș, pâș…