
S-a vorbit și s-a scris mult despre „modelul Ilie Bolojan”, fostul primar al Oradiei, care, odată ajuns președinte de Consiliu Județean la Bihor, a tăiat la jumătate schema de personal, în încercarea de a demonstra că se poate face treabă la fel de bună – dacă nu mai bună! – cu o organigramă bine articulată, ba mai rămân și bani de investiții din salariile și primele necheltuite în zadar. Mulți l-au lăudat pe politicianul bihorean, destui au strâmbat din nas, considerând prea dure metodele lui de lucru. Cert e că „modelul Bolojan” funcționează! Demonstrația bunei funcționări cu doar jumătate din personalul inițial nu poate fi contestată nici măcar de adversarii politici ai președintelui de la Bihor. La fel de cert e că nimeni în țară, și, mai ales, nimeni la nivel central, nu s-a grăbit să pună în practică acest model de bune practici. Dimpotrivă, noua coaliție PNL – PSD înființează sau girează sinecuri bine plătite, ca și cum ne-am lăfăi în bani și n-am ști pe ce să-i mai cheltuim. Realitatea e, însă, că nu ne lăfăim în bani. Facturile celor doi ani grei de pandemie vin din urmă, mediul privat, de la care statul român mulge cu patru mâini, a ieșit slăbit din această perioadă complicată, iar acum are de înfruntat valul de facturi triplate, la gaz și la electricitate. Se vorbește deja de mărirea unor taxe și impozite: tot cei harnici și corecți sunt (cum se întâmplă fără întrerupere, de 30 de ani), ținta unor guvernanți care n-au mișcat un deget ca să elimine pensiile speciale și alte privilegii strigătoare la cer și care se dovedesc, la fel, incapabili să pună la punct o mai bună colectare la buget. În timp ce evaziunea fiscală înflorește, iar banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană prin Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în pericol (guvernul nu are nici un chef să facă reformele promise la negocierile cu UE), coaliția PNL – PSD face calcule cum să mai tragă o piele de pe contribuabil.
„E greu să motivezi faptul că majorezi impozite, cât timp nu faci o mai bună colectare, cât timp nu-ţi reduci cheltuielile statului la maximum. E greu să ai autoritatea morală, să vii la cetăţean şi să-i spui: «Uite, îţi mai punem nişte taxe în plus, pentru că noi avem nevoie de bani la bugetul de stat»”, spune Ilie Bolojan. Președintele CJ Bihor, tocmai ce-a mai bifat un „miracol” administrativ (cum l-a numit presa): a pus un sistem GPS pentru monitorizarea curselor făcute de mașinile instituției pe care o conduce, iar cheltuielile cu combustibilul au scăzut brusc, ca prin minune, cu 40%. Imaginați-vă acest „experiment” extins la nivelul întregii țări! Câți bani am pune deoparte, pentru investiții sau pentru zilele grele ce se anunță, dacă am cheltui mai responsabil banul public, dacă am tăia sinecurile ori dacă am face licitațiile serios, nu cu dedicație pentru clientela politică… Dar cine să urmeze modele precum cel de la Bihor? Nu mai bine inventăm niște taxe? Ori nu-i mai simplu să dăm vina pe UE, că nu permite să mai mărim nițel pensiile speciale?