De-a lungul timpului, „Formula AS” a publicat o serie de reportaje despre o veche tradiție oltenească: crucile de apă și aer, așezate în jurul fântânilor sau agățate în copaci, în sudul și în estul județului Gorj. Inserate în cultul morților, ele reprezintă o datină unică în România. Dintre toate comunele zonei, Aninoasa are cele mai multe cruci, așezate majoritatea în intersecții, pentru a ușura drumul mortului către Tăinuitul loc al eternității. Sunt cruci de pomenire, de jurământ și de milostenie, făcute pentru fiecare decedat, în fiecare an, până se împlinesc șapte ani de la moarte. Drumul mortului duce în Lumea Cealaltă, iar pe parcurs trebuie să treacă pe lângă o sursă de apă, de regulă o fântână. Așezate alături, crucile se numesc „cruci de apă” sau „cruci de izvor”, o datină ancestrală care dovedește puterea tradiției în România de azi. Pe lângă acestea, gorjenii construiesc punți și fântâni pentru sufletul morților. De fiecare dată când fac fapte de milostenie, rudele decedatului construiesc și o cruce de mici dimensiuni, pe care o atârnă într-un copac din intersecții. Potrivit știrii lansate de jurnalista Aura Stoenescu din Târgu Jiu, în Aninoasa a fost afișată o pancartă care amenință cu o amendă penală pe cei care vor continua tradiția. Fără să menționeze datele exacte ale unei legi, anunțul nu a fost pus de primărie (după spusele primarului Ilie Petroi), ci de un gospodar avut din zonă. Sătenii sunt revoltați, dar nu fac scandal, de teamă. Pancarta, așezată pe un gard de plasă de sârmă, precizează: „Interzisă montarea crucilor. Se pedepsește cu amendă penală, de la 500, la 1.500 de lei”. Legea și articolul nu au data precizată, iar autorul care își asumă această amenințare nu este cunoscut. Tot necunoscut este și autorul aruncării crucilor în șanțul cu noroi. Ca din întâmplare, imediat după publicarea anunțului, consiliul local s-a reunit și a votat solicitarea primarului Ilie Petroi de a tăia pluțile în care fuseseră agățate crucile sătenilor. Întrebat de ce a comis un asemenea gest, primarul a negat: „Cum am putea noi să interzicem niște obiceiuri străvechi?” Cu toate acestea, același primar și consiliul local au „la activ” tăierea unor pluți pe care erau instalate zeci de cruci. Sub pretextul pericolului reprezentat de vijeliile care au rupt crengi și chiar au doborât unele pluți, primarul le-a tăiat pe toate cele aflate în picioare. „Preocuparea noastră a fost evitarea pierderii vieților omenești”, a declarat el, cu prudență, presei județene. Din păcate, primarul din Aninoasa nu a pus în locul pluților alți copaci, în care să fie agățate crucile. Acestea sunt adevărate situri etnografice, comori patrimoniale și turistice, aflându-se doar în câteva comune gorjene și nicăieri în țară și în lume: drumul sufletului de pe pământ (crucile de apă), în cer (crucile de aer, din copaci). Cum se pot pune asemenea datini creștine pe foc? Respectate și îngrijite, ele ar putea deveni prilejuri de identitate pentru români, și atracții turistice, pentru străini. Ce popor își mai înscenează moartea așa de poetic și de fastuos?
