ANNA MARIA POPA (directorul Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, ambasador cultural al Secuimii): „Eu zic să vină lumea la Sfântu Gheorghe, că de rest ne ocupăm noi”

Anna Maria Popa este director al singu­ru­lui teatru de limbă română din Se­cuime, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, instituție a cărei activitate nu a putut fi oprită nici de pandemie și nici de    vreo altă criză. Deși este un orășel cu doar câteva zeci de mii de locuitori, Sfântu Gheorghe are trei compa­nii teatrale, un ansamblu de dansuri tradiționale ultraprofesionist și o serie de artiști plastici de primă mână. La asta putem adăuga echipele de sport, cu rezultate de invidiat chiar și de către marile orașe. Dacă amintim și cât de specta­cu­loase sunt peisajele din zonă, putem spune că nu te poți plictisi în Sfântu Gheorghe. Știm asta și de la Anna Maria Popa, care este un amba­sador serios al acestor locuri.

„Eu, când mă uit în jur, văd numai avantaje”

– Anna Maria, ești director al singurului teatru de limbă română din Secuime. Ce presupune acest lucru?

– Presupune, în primul rând, foarte multă responsabilitate. Teatrul are și un important rol educativ, iar faptul că tâ­năra generație din două județe poate ve­dea spectacole în limba română, în ma­re parte doar la noi, ne obli­gă. Apoi, situația noastră este una ati­pică, dacă nu chiar unică – suntem minoritari, în­tr-o zonă popu­lată de cea mai numeroasă minori­tate din țară, cea maghiară. Trebuie să facem mari eforturi pentru a satisface comunitatea locală și standardul pe care ni l-am impus atât la nivel național, cât și inter­na­țional. După ani de muncă, am ajuns într-un punct destul de echilibrat, poziție pe care am dori să ne-o consolidăm și să ne-o men­ținem.

– Secuimea este un spațiu cu totul special. Cum se manifestă asta în viața de zi cu zi?

– Zona noastră este percepută foarte diferit, în funcție de ochii care o privesc. Eu, când mă uit în jur, văd numai avan­taje. Copiii au ocazia să crească în­tr-un mediu sănătos, mul­ti­cultural și multietnic. Majori­tatea sunt bilingvi din familie. Cunosc mulți copii care până la vârsta de 10 ani vorbesc deja trei limbi, lucru ca­re îi ajută enorm în viață. Comu­nitatea este una re­strânsă, iar auto­ritățile locale sunt adevărați parte­neri care înțeleg în mod real im­por­tanța investiției în cultură.

– Fie că e vorba de români sau de secui, aveți cu toții o mândrie lo­cală legată de geografia, de cultura și chiar de realizările sportive ale celor din zonă. Cu ce se poate mân­dri un locuitor al Secuimii?

– Am ajuns la subiectul meu pre­ferat. Județul Covasna și orașul Sfân­tu Gheorghe, în mod deosebit, sunt cu­noscute pentru investiția autorită­ților în cultură. Pe lângă cultură, ne mândrim și cu investiția în educație și sport. Din mândriile locale aș menționa echipa de fot­bal Sepsi OSK și echipa de baschet feminin Sepsi SIC – campioană națională a șaptea oară consecutiv. Stăm bine și la hochei sau la ciclism. Un alt punct forte ar fi investiția în tineret. Programele imple­men­tate în ultimii doi ani, de ajutor de chirie, pro­gramele „Hai acasă”, „Biroul de tineret” sau „Parla­­mentul tinerilor” sunt exemple pe care mi-aș dori să le văd preluate și implemen­tate și în alte orașe.

Spectacolul Secuiana

– Apropo de renume, de curând ai participat la revitalizarea unui brand celebru: Secuiana. De­scrie puțin proiectul…

– Am avut bucuria de a contribui la revita­li­zarea brandului Secuia­na! Această fabrică de textile de tradiție, care a beneficiat recent de pre­luarea pachetului majori­tar de către un nou patronat, și-a început parcursul de reînnoire, cu un concurs de­dicat tinerilor de­signeri, culminând cu eve­nimentul din 9 martie, de pre­zen­tare a celor trei colecții realizate de cele trei cre­­a­toare câștigătoare ale concursului. M-am ocupat de conceptul întregului eveniment, precum și de implementarea lui, și trebuie să recunosc că a fost o muncă extrem de satisfăcătoare. Ceea ce ați putut vedea la „Zabola Estate live”, precum și online, pe pagina de facebook Secuiana, a fost re­zultatul a două luni de muncă și colaborarea fruc­tuoasă dintre mai multe entități. Cei mai impor­tanți au fost brand-ambasadorii aleși, nume so­nore din domeniile lor de activitate, cu care am fost extrem de onorată și fericită să colaborez și vreau să le mai mulțumesc și aici, pentru des­chiderea de care au dat dovadă când au acceptat pro­vocarea pe care le-am propus-o. În loc de ma­nechini, am preferat artiști, oameni talentați care nu au le­gătură cu moda și cu care consumatorul Secuiana să se poată identifica și empatiza.

– Ai realizat un spectacol complet dedicat brandului Secuiana. Cum l-ai gândit?

– Am pornit de la cele trei colecții câștigătoare. M-am inspirat din fiecare ținută în parte. Am vrut ceva unic și mult mai aproape de zona de teatru decât de un spectacol de modă obișnuit. Mi-am dorit ca fiecare ținută să fie reprezentată de un amba­sador dedicat, cineva care în cadrul show-ului propriu-zis nu doar să pre­zinte costumul, ci să prezinte un mo­ment din arta lui, îmbrăcat în ținuta creată special pentru el. Apoi am ales „brand-ambasadorii” și am creat sce­nariul spectacolului în așa fel încât să avem o acoperire cât mai largă a artelor reprezentate, iar ordinea să în­sem­ne pentru public ceva coerent, dis­tractiv și fără momente de respiro. Ne-am dorit să ținem oamenii cu su­fletul la gură și, în același timp, să își zică: „Ia uite ce poate face artistul aces­ta în costum!”. Sper că ne-a ieșit.

– Ce înseamnă acest brand pentru cei din zonă?

– Înseamnă foarte mult, dacă ne gândim că fabricile din subordine au peste 700 de angajați. E un brand de tradiție, un factor economic stabil și da­­torită unor oameni cu viziune, care sperăm să fie și un factor important în dezvoltarea comuni­tă­ții d­in zonă! În colaborarea mea cu ei, am avut parte de deschidere și dialog sănătos, și sper să păstreze aceste două lucruri pe mai departe în tot ce își propun pe viitor.

– La spectacol au par­ticipat artiști și sportivi din zonă, dar și din țară. Cum au primit invitația?

– Mândria locală e reală și importantă la noi, deci era clar ca și pe invitații ce ur­mau să prezinte moda să îi aleg echi­­librat. Am ales oameni ta­re dragi, pe care îi iubesc și res­pect enorm tocmai pentru că îi consider modele de urmat în domeniile pe care le repre­zintă. M-am bucurat enorm că faimosul violonist Alexan­dru Tomescu a acceptat aceas­tă provocare, iar Alex Bog­dan, în calitatea lui de pre­zentator al show-ului mi s-a părut ale­ge­rea ideală! Aș putea vorbi o veș­nicie despre fie­care artist în parte, dar au fost 15 brand-ambasa­dori și ar însemna să trans­formăm interviul într-o carte.

– Spectacolul de modă regizat de tine a avut loc la castelul Mikes, din Zăbala. De ce ai ales acest loc și ce reprezintă el pentru Secuime?

– Nici locația „Zabola Estate” nu a fost întâm­plătoare. Gazda serii a fost Gregor Roy Chowdhury, descendent al familiei Mikes, proprietarul „Zabola Estate”, precum și cel care a preluat pachetul ma­joritar Secuiana. Mie personal mi s-a părut foarte emoționant discursul său din deschidere, în cadrul căruia povestea cum fix în sala evenimentului, după primul război mondial, străbunica lui punea bazele primei fabrici de textile, pentru a asigura locuri de muncă femeilor care și-au pierdut băr­bații în război și care erau nevoite să își întrețină singure familiile. Familia Mikes a fost un stâlp al comunității și a ajutat și s-a implicat acolo unde contextul prezentului o cerea. Nici războiul actual din Ucraina nu face excepție. Au ajutat și ajută în con­tinuare, prin toate canalele pe care le au dis­ponibile. Ei nu ar vorbi despre asta, deoarece sunt persoane foarte discrete, dar eu îmi permit să îi laud puțin, pentru că merită și avem nevoie să cu­noaștem oamenii de calitate pe care îi avem în ju­rul nostru. De multe ori, avem de pierdut tocmai din cauza faptului că oamenii de calitate sunt dis­creți, de bun simț și nu vor să fie în centrul aten­ției. Ne uităm în jur și ne întrebăm de ce nu mai găsim modele, de ce avem senzația că de la an la an calitatea umană a persoanelor publice scade? Cred că fix acesta este motivul, și eu una am decis ca atunci când descopăr oameni de calitate să vor­besc cât mai mult despre ei.

– Întorcându-ne la teatru, cum ați început anul? Ce proiecte artistice aveți pentru ce a mai rămas din 2022?

– În aprilie avem Săptămâna Culturală din cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe, o săptămână cu spectacole și evenimente extraordinare. 23 aprilie-1 mai e o perioadă foarte bună de vizitat Sfântu Gheorghe. Apoi mai pregătim o nouă premieră în iunie, în regia lui Bobi Pricop. În paralel, avem confirmate deja participări la mai multe festivaluri din țară și străinătate. Și vom avea și anul acesta festivalul DbutanT și EVA FilmMakers fest. Pri­mul le este dedicat artiștilor la debut, iar cel de al doilea, creatoarelor de film.

– Sfântu Gheorghe este un oraș mic, dar plin de efervescență culturală și sportivă. Cum își poate petrece timpul liber un vizitator?

– Eu zic să vină lumea la Sfântu Gheorghe, că de restul ne ocupăm noi. Atât distracția cât și nivelul cultural și artistic ridicate sunt garantate.