Sfaturi băbești împotriva întepăturilor de insecte

Iată că am ajuns din nou în miezul verii: vremea s-a încălzit, suntem ispitiți să stăm afară pe iarbă, pe balcon sau în campin­gu­rile de lângă lacuri și, la drept vorbind, tot ce ne-am dori e să ne bucurăm de cât mai multe clipe frumoase în aer liber și poate chiar și de un apus de soare romantic. Dar, din păcate, plăcerea ne e stricată de insectele care pândesc pretutin­deni, în așteptarea prilejului de a ne agasa cu bâ­zâi­turile și înțepăturile lor și care își fac apariția în număr tot mai mare, din cauza tem­pera­turilor din ce în ce mai blânde din timpul iernii. Țân­țarii poftesc la sângele nostru, iar albinele și viespile sunt atrase de mâncărurile și băuturile dulci. Astfel se poate ajunge la întâlniri ne­plăcute și la înțepături care nu numai că ne pot da mâncărimi enervante, ci pot deveni un pericol pentru sănă­tate. Boli precum malaria sau virusul Zika, pe care le pot transmite insectele, ne pun viața în pe­ricol. Desigur că în farmacii există produse chimice utile și eficiente pentru a ține insectele la distanță și a trata înțepăturile pro­vocate de ele. Dar, în general, găsim și acasă multe leacuri adecvate, iar „trusa de prim ajutor” a bu­nicii cuprinde remedii mai blânde cu pielea și, to­tuși, extrem de eficiente.

Câte insecte, atâtea boli

Pe meleagurile noastre, înțepăturile de insecte sunt mai degrabă inofensive, dar unele dintre ele pot transmite boli grave, din cauza bacteriilor și virușilor pe care le poartă. Nu doar căpușele, ci și alte tipuri de insecte pot transmite bacte­ria Borre­lia, care poate provoca maladia Lymé și poate duce, în lipsa unui tratament, la mari pro­bleme de sănătate. În ase­menea cazuri, nu ne mai ajută decât antibio­ticele. Căpușele ne pot infecta cu TBE (en­ce­falită transmisă de căpușe), care poa­te provoca simptome ase­mănătoare gri­pei, dar și in­flamarea meningelor. Da­că în locul în care am fost mușcați se for­mează o pată roșie și ro­tundă, trebuie să ne adre­săm de urgență unui medic care să ne ofere un tra­tament îm­potriva mala­diei Lymé. Riscul de îmbol­năvire este crescut, deoarece căpușele se răspân­desc pe arii tot mai extinse. În plus, ne confruntăm și cu migrația unor specii noi, care ne pricopsesc cu noi vi­ruși și bacterii. Hărți ale zonelor de răspândire și de risc TBE pot fi găsite pe in­ternet, sau vă puteți informa la un me­dic, atunci când călătoriți, care sunt zonele speciale de risc și care sunt măsurile pe care le pu­teți lua. Împotriva TBE vă puteți vaccina, dar nu și împotriva maladiei Lymé.

În regiunile aflate la sud, mușcăturile țânțarilor trans­­mit adesea malaria, o in­fecție care nu tre­buie nici ea subestimată. Între simp­tome se numără înroșirea pielii, ur­ti­caria, umflăturile, mâncărimea se­veră, cărora li se adaugă în multe cazuri reac­țiile alergice, dificultățile de respirație, vărsăturile, atacu­rile de panică sau pulsul accelerat.

Reguli de prim ajutor

Pentru a evita efectele neplăcute ale înțepă­turilor, este esențial să acționăm rapid și fără ezitare. Înainte de toate, este important să curățăm locul în care am fost înțepați, după ce am înde­părtat cu grijă eventualul ac. Cel mai bine e să folosim în acest scop o pensetă fină. În cazul înțe­păturilor de albină, se întâmplă de cele mai multe ori ca nu doar acul să rămână blocat, ci și sacul cu venin. Pentru albină, al cărei ac are ghimpi, desprinderea sa echivalează cu o condamnare la moarte, deoarece atunci când încearcă să se elibereze, ea își smulge și o parte din abdomen. Când extrageți acul unei albine, e indicat să aveți grijă să nu apăsați sacul cu venin, pentru ca acesta să nu se scurgă în rană, ci să încercați să apucați doar acul. De aceea, e de preferat să nu vă folosiți de degete, ci de un instrument mai fin. Dacă descoperiți pe corp o căpușă, o puteți scoate cu grijă, cu ajutorul    unei pensete. Nu încercați să sufo­cați căpușa, așa cum se reco­manda odinioară. Căpușa era, de pildă, dată cu ojă, pentru a o îm­piedica să respire. Din reflex și din cauza panicii, ea pătrunde însă și mai adânc în piele și secretă în aceste condiții o cantitate mai mare de germeni. Insecta va elibera mai mulți agenți pato­geni și dacă în încercarea de a o extrage, îi presăm corpul. Ideal e să-i prindeți corpul, trăgând de pen­setă cu finețe și apoi să o scoateți din piele răsucind-o ușor. O picătură de alcool pusă pe locul înțepăturii ușurează extragerea. În cazul în care capul îi rămâne blocat, ar fi indicat să intervină un medic, care să-l extragă. Ar trebui să apelați la serviciile unui medic și dacă nu sunteți siguri că puteți sau vreți să îndepărtați singuri căpușa.

Dacă înțepătura s-a produs în zona gurii, a gâtului sau a laringelui, e indicat să sugeți cuburi de gheață, până când primiți ajutor, pentru ca locul să nu se umfle prea tare.     

Oțetul diluat, dar și ceaiul de salvie acționează ca un dezinfectant blând și pot fi aplicate cu grijă pe zona afectată. Preparați ceaiul turnând circa 200 ml de apă clocotită peste o lingură de salvie și lăsați să se infuzeze cinci minute. Strecurați ceaiul și curățați cu atenție locul înțepăturii.

Un foarte vechi remediu natural pentru atenua­rea primelor simptome apărute după o înțepătură de insectă este și argila acetică. Dizolvați o lin­gură de argilă acetică în 200 ml apă, îmbibați un prosop, aplicați-l pe locul înțepăturii și fixați-l. Compresa se scoate atunci când prosopul este uscat.

Cum scăpăm de mâncărime

Cel mai renumit remediu natural împotriva mâncărimii se găsește în casa fiecăruia dintre noi: ceapa noastră cea de toate zilele. Pentru a pregăti o compresă cu ceapă, tăiați-o în bucățele mici, căliți-o și pu­neți-o cât e caldă într-un tifon, pe care să-l aplicați pe zona afectată. Dacă doriți să faceți o cata­plas­mă, tocați ceapa crudă și ames­tecați-o cu niște apă caldă, până ca­pătă con­sistența unui terci. Întindeți-l pe o pânză și așezați-l pe locul înțepă­turii, unde-l puteți fixa, dacă este necesar, cu ajutorul unui ban­daj adecvat de tifon. Adesea ajunge, însă, să tăiem o ceapă în două sau doar o felie de ceapă și să aplicăm jumătatea sau felia pe locul înțe­păturii. Pro­prietățile antiinfla­ma­torii ale cepei pot ameliora mâncă­rimea și pot reduce inflamația.

Un efect similar îl are pasta obținută din bicar­bonat de sodiu sau din sarea obișnuită de uz cas­nic, amestecată cu apă, care tre­buie lăsată să se usuce pe locul în care a fost aplicată. Apoi se clă­tește.

Salvare de pe marginea drumului

Când plecăm la drumeție, ne putem uita după pătlagină, o plantă aparent banală, care crește la marginea drumului și care ne poate ajuta rapid, în cazul unei înțepături de insectă. Dacă ați fost înțe­pați, culegeți câteva frunze alungite și lanceolate, așezați-le una peste alta, faceți-le cocoloș și frecați-le între palme, ca să iasă sucul. Aplicați cu grijă sucul pe locul înțepăturii. Acesta este un remediu natural bun, pe care și copiii mai mici îl pot fo­losi ca prim ajutor, dacă știu să recu­noas­că planta. Puteți zdrobi, de asemenea, câteva frunze de busuioc, pe care să le puneți pe locul în­­țepăturii, ca să nu se umfle. Din pătlagină se poa­te face și o tinctură, pe care o putem prepara pentru a avea la îndemână un remediu, atunci când vrem să scăpăm de mâncărime. Turnați într-un borcan cu ca­pac 100 ml de alcool (cu o concen­trație de cel puțin 40%), adăugați o mână de frunze de pătlagină tocate mărunt și lăsați la macerat, într-un loc ră­co­ros și întunecat, timp de patru săptămâni. Agitați din când în când borcanul. Tinctura poate fi turnată într-o sticlă cu roll-on și aplicată pe locul înțe­păturii.

Recele ajută

Dacă sunteți înțepați de o insectă, e important să răciți locul, astfel încât otrava să nu se răspân­dească prea re­pede și să nu apară umflături. În acest scop sunt de folos compresele reci sau cuburile de gheață. Puteți de asemenea utiliza brânză de vaci de la frigider, care se întinde pe zona afectată a pie­lii, într-un strat de grosimea unui deget. Dacă este necesar, acoperiți locul cu un bandaj de tifon. Brânza de vaci are un efect decongestionant, pre­cum și unul antiinflamator. Puteți răci zona afectată și cu ajutorul câtorva felii de castraveți, din fri­gider.

Ceaiul de mușețel este un alt remediu care are efecte asemănătoare cu brânza. Calmează iritația provocată de înțepătură și poate reduce mâncă­rimea. Puteți înmuia în ceai un prosopel și îl puteți aplica pe piele pe post de compresă.

Pentru o vindecare grabnică

Aloe vera nu este bună doar împotriva arsurilor so­lare, ci poate fi folosită și pentru ameliorarea du­rerii provocate de înțepăturile de insecte și pentru grăbirea procesului de vindecare. Gelul de aloe vera poate fi procurat de la farmacie sau din ma­gazinele naturiste.

Asemănător se petrec lucrurile și în ca­zul găl­benelelor (adesea disponibile sub denumirea latină de Calendula), pe care le puteți cultiva și în propria gră­dină în scop ornamental, pen­tru o pată de culoa­re. Unguentul de gălbe­nele este un remediu blând, apre­ciat mai ales pentru cal­ma­rea și regene­rarea pie­lii. Pentru a prepara propriul dvs. un­guent de găl­benele, care are efect antiin­fla­ma­tor, antibac­te­­rian, decon­ges­­tionant și cal­mant, nu aveți nevoie decât de trei in­grediente: 200 g de ulei de floarea-soarelui, 15 g de flori de găl­be­nele uscate și aceeași cantitate de ceară de albine. Dacă este preparată în condiții salubre și depozitată într-un loc răcoros, are un termen de valabilitate de aproximativ un an. Ea poate fi folosită atât pentru tratarea înțepă­tu­rilor de insecte, cât și în cazul răni­lor, en­torselor, vânătăilor, arsurilor, eczemelor și mul­tor altor probleme. În­cingeți uleiul și adăugați florile de gălbenele. Lăsați-le în tigaie, la o tem­pe­ratură de aproximativ 70 de grade, timp de circa o jumătate de oră, ames­tecând. Apoi strecurați (fo­lo­sind un tifon) și colectați li­chidul. Turnați-l din nou în tigaie, adăugați ceara de albine și în­călziți câteva minute ușor. Tur­nați un­guentul în cutiuțe cosme­tice, într-un borcan curat cu capac sau în alt recipient și lăsați-l la răcit.

Mierea poate fi, la rândul ei, aplicată în can­tități mici, ca unguent antibacterian, însă, trebuie evitată de persoanele alergice la polen. În farmacii există unguente gata preparate pe bază de miere.

Uleiul esențial pur de lavan­dă poate avea și el un efect calmant asupra pielii și este antiin­flamator. Atenuează mâncărimea.

Cum ne ferim de insecte

Dar cum ne-am putea asi­gura o protecție generală față de insectele agasante, astfel în­cât acestea să nici nu ajungă măcar să ne înțepe?

Băuturile dulci atrag insecte, pre­cum vies­pile și albinele. De aceea ar trebui să ne asigurăm, mai ales când sunt în preajmă copii mici, că pa­harele lor nu sunt lăsate neaco­perite pe masă – sau să le oferim pahare cu capac înșurubabil și pai, astfel încât lupta împotriva insectelor să capete chiar o notă distractivă. În lipsa unui capac, e foarte posibil să înghițim o viespe sau o albină, în timp ce ne potolim setea, iar ele să ne înțepe în gât sau la­ringe.

Cu siguranță că sfatul de a ne acoperi cât mai bine pielea, așa încât atacurile insectelor să nu poată atinge decât mici porțiuni, este enervant pe timp de vară, dar e totuși mai puțin enervant decât mâncărimile pe care ar trebui să le suportăm în urma înțepăturilor.

Dăunătorii pot fi atrași și de deodorantele, par­fumurile sau cremele de piele puternic par­fumate. În schimb, aromele defensive potrivite sunt uleiu­rile esențiale pure, precum cele pe bază de arbore de ceai, eucalipt, cuișoare, lămâie, men­tă sau la­vandă. În plus, un buchet de levănțică, pus în dor­mitor, nu e doar decorativ, ci e și un re­pelent îm­potriva țânțarilor. Puteți, de asemenea, cumpăra lu­mânări parfumate cu uleiurile aromate.

O protecție bună oferă și amestecul de muș­­cate, lavandă și lemn de santal. Beți­șoa­rele de tămâie sau arderea pudrei de ca­fea (uscată) pot să țină, la rândul lor, insectele la distanță.

Roinița poate fi plan­tată cu ușurință în grădină și poate fi utilizată sub formă us­cată. Parfumul ei ține țânțarii la distanță.

Pentru a împiedica înmulțirea țânțarilor, e bine să scăpați de apa stătută, precum cea ca­re se adună în ghive­cele florilor, și să aco­periți butoaiele în care colectați apa de ploaie.

Când mergem la doctor

* Atunci când locul în care am fost înțepați se inflamează și se instalează febra și greața.

* Atunci când locul înțepăturii se umflă rău.

* Atunci când am fost înțepați în zona gurii, a gâtului sau a faringelui (dacă acestea se umflă, apare riscul sufocării).

* Atunci când apar reacții alergice.

* Atunci când am fost înțepați de mai multe ori, de exemplu în urma atacului unui roi.

* Atunci când ne apar pe piele dâre roșii, care se extind spre inimă (ele indică un risc de otrăvire a sângelui – Sepsis).

* Atunci când am fost înțepați de un bărzăun.   

* Atunci când a fost înțepat un copil mic sau un sugar.

Cu excepția cazului în care suntem alergici, nu trebuie în mod normal să ne facem prea multe griji din cauza unei înțepături de insectă, iar remediile naturale ne pot scăpa rapid de disconfort.

Leacuri populare

Rușii au o rețetă tradițională, despre care se crede că ajută în cazul mâncărimilor, arsu­rilor și înroșirii cauzate de mușcăturile de țânțari. Prepararea ei trebuie să înceapă cu circa o lună înainte de sezonul țânțarilor (aceștia devin activi când temperaturile încep să depășească 10 grade Celsius, ceea ce în România se întâmplă de regulă încă din primăvară). Amestecați într-o sticlă cu gât larg o jumătate de litru de oțet de mere, cu o lin­gură de cimbru uscat sau cu trei linguri de cimbru proas­păt, închideți-o și depozitați-o într-un loc însorit. Lăsați două săptămâni la macerat, agi­tând din când în când sticla. După două săptă­mâni, adău­gați șapte căței de usturoi zdrobiți și lă­sați încă două săptămâni la macerat, agitând din când în când. Strecurați apoi într-o sticlă de culoare în­chisă și depozitați-o într-un loc răcoros.

Dacă vă mușcă un păianjen sau un țânțar, îmbi­bați o pânză cu această tinctură și aplicați-o de câteva ori pe zi pe zona afectată.

Un remediu minune: Usturoiul

Alicina conținută în usturoi nu e pe „gustul” majorității insectelor, care nu agreează nici mirosul acestuia. De aceea, mirosul usturoiului poate fi folosit pentru a ține insectele la distanță. Însă el poate face mult mai mult decât atât. Ca măsură imediată, puteți tăia un cățel de usturoi și aplicați-l cu partea zemoasă pe locul înțepăturii. Zdrobiți apoi cățelul de usturoi și puneți-l pe zona afectată. Fixați-l cu un plasture sau cu un bandaj mic și lăsați-l să acționeze pe piele aproximativ două ore. O altă variantă e să mestecați un cățel de usturoi și să îl puneți ames­tecat cu salivă pe zona afectată.

Pentru calmarea durerii și dezinfectarea locului în care ați fost înțepați, puteți prepara o pastă folosind părți egale de miere, oțet de mere și us­turoi zdrobit și să o aplicați pe zona afectată.

O metodă care probabil că nu îi încântă prea mult pe semenii noștri, dar care poate ajuta la alungarea insectelor, este frecarea cu suc de us­turoi a părților expuse ale pielii. (Poate ar fi mai bine să nu o faceți, totuși, la prima întâlnire…)

Și atunci când mergeți în vacanță în camping, puteți ține țânțarii departe, cu niște praf de usturoi presărat în jurul sacului de dormit sau băgat într-un săculeț și pus în cort sau în rulotă. Dacă lucrați în grădină sau doriți să vă plimbați prin iarba înaltă, vă puteți lega căței de usturoi de cracii pan­talonilor, pentru a vă proteja de căpușe.