Așa m-am vindecat…
• Regimul pe care îl recomand bolnavilor de ficat l-am experimentat pe cont propriu, cu rezultate de excepție: vindecare totală. Îți trebuie voință, dar merită. E un drum sigur și „curat” către sănătate. Mult succes! •
Pentru vindecarea bolii, trebuie respectate câteva principii alimentare dietetice:
Alimente interzise
Există 4 grupe de alimente ce trebuie evitate, cel puțin patru săptămâni, pentru ca organismul să suporte hrana dietetică.
1. Orice fel de zahăr rafinat, glucoză, fructoză, malț, concentrați de zahăr ca: siropuri, melasă etc. În acest interval de patru săptămâni, se recomandă chiar evitarea mierii de albine!
2. Toate făinurile albe: pâinea albă, aluaturile, prăjiturile, budincile, orezul decorticat. Combinația dintre zahărul rafinat și făina albă este deosebit de periculoasă. Sunt bolnavi la care prăjiturile acționează ca o otravă.
3. Toate sucurile de fructe și legume, chiar și proaspete, presate sau cumpărate, și fructele conservate, sau fructele fierte, chiar și neîndulcite.
4. Toate grăsimile „denaturate”: ulei, margarină.
Alimente absolut necesare
1. Pâine integrală din diverse sortimente de cereale. Toate aluaturile care se consumă trebuie să fie din făină integrală.
2. Zilnic, un terci de cereale proaspăt măcinate sau germeni de cereale.
Rețetă terci de cereale: se face dintr-un amestec de grâu și secară, sau numai grâu. Din amestec se iau 3 linguri și se macină în râșnița de cafea (mai mare, nu prea fin). Măcinarea trebuie făcută proaspăt, de fiecare dată. Cerealele măcinate vor fi amestecate cu apă rece, ca un terci. Se lasă până la 12 ore să stea. Apa va fi astfel calculată, ca după amestecare să nu se arunce nimic. După 5-12 ore, acest terci se va combina, în funcție de anotimp, cu fructe, zeamă de lămâie, 1 linguriță miere (numai câteodată), 1 linguriță smântână sau nuci măcinate. Se recomandă adăugarea în terci a unui măr.
În loc de apă, terciul se poate face cu: iaurt, lapte sau lapte acru. În acest caz, celelalte ingrediente trebuie evitate, deoarece se produc balonări.
Altă metodă de preparare a terciului: 3 linguri de secară sau grâu (nu se amestecă) se lasă peste noapte (circa 12 ore) în apă rece, nefiartă, la înmuiat. Dimineața, boabele se pun într-o sită și se clătesc cu apă proaspătă. Peste zi, rămân uscate. A doua noapte se pun din nou la înmuiat cu apă, dimineața următoare se clătesc din nou. Acest procedeu se repetă timp de 3 zile, până cegermenii boabelor ating dimensiunea de circa 1/3 cm. În tot timpul germinării, boabele trebuie să stea la temperatura camerei (nu prea rece, nici prea cald). Acești germeni pot fi consumați sub formă de terci, cu fructe etc. sau produse lactate.
3. Alimentația trebuie compusă zilnic, în mare parte, din legume proaspete și fructe proaspete, în proporție de 1/3 din hrana zilnică. Cu cât proporția de produse proaspete e mai mare, cu atât vindecarea este mai sigură.
Pregătirea hranei proaspete. Exemple:
*Salată verde: se amestecă cu smântână, ulei, lămâie și ceva verdeață (pătrunjel, după anotimp).
*Conopidă: rasă mărunt, cu nuci și smântână.
*Castraveți: cu coajă cu tot, tăiați felii, cu iaurt, ulei, mărar, pătrunjel verde, ceapă verde-cozi sau felii de roșii.
*Gulii: cu ulei, pătrunjel, ceapă sau cu smântână și nuci măcinate.
*Dovlecel: ras cu mere, lapte acru.
*Varză roșie: tăiată felii, cu ulei, lămâie, mere.
*Varză acră: natur sau cu ceva ulei de floarea-soarelui, ceapă, hrean ras.
*Spanac: tăiat fin, cu ulei, lămâie, ceapă.
*Roșii: felii, cu ulei și ceapă.
*Salate de fructe: fructe de sezon, eventual cu nuci tăiate și frișcă.
Legume care cresc în pământ:
*Morcov: ras, cu măr ras, nuci măcinate și zeamă de lămâie, sau ca salată, ras în felii cu ceapă tocată mărunt, ulei, lămâie, pătrunjel verde.
*Păstârnac: ras mărunt cu lămâie, smântână, nuci măcinate sau salată ca morcovul.
*Ridichi: tăiate felii, cu puțină sare și pătrunjel verde, mărar.
*Țelină: rasă fin cu mere, nuci sau smântână.
*Toate legumele amintite se pot prepara după gustul propriu.
*Se combină întotdeauna două legume ce cresc deasupra pământului cu două din pământ, alternativ. Cu cât boala e mai grea, cu atât proporția de legume crude trebuie să fie mai mare.
4. Absolut necesare sunt grăsimile naturale: unt și uleiurile presate la rece. Bolnavul trebuie să mănânce grăsimi, problema e ce fel:
În ordine: untul sau smântâna, apoi uleiul presat la rece, apoi margarina, apoi slănina crudă, apoi slănina fiartă. Untura, în ultimul rând.
Grăsimile naturale sunt necesare pentru asimilarea vitaminelor liposolubile și garantarea acizilor grași nesaturați. În special la bolnavii suferinzi de ficat sau vezică biliară: grăsimile nu trebuie încălzite împreună cu alte alimente. De exemplu, dacă se fierb legume împreună cu orice fel de grăsime, aceasta intră în porii legumelor, astfel legumele devin greu digerabile și necesită, pentru emulsionarea grăsimii, mai multă fiere (bilă) decât dacă grăsimea se adaugă după preparare.
De asemenea, se va evita, la toate bolile aparatului digestiv, prepararea la tigaie, caz în care grăsimea intră în alimente.
Cea mai bună toleranță o are grăsimea naturală care de milenii e consumată de om: untul, dar nu în cantități mari.
Când fructele crude nu sunt suportate
Fructele crude sunt absolut necesare pentru vindecare. Dacă sunt tolerate sau nu depinde nu de felul fructelor, ci de faptul dacă din restul alimentației s-au scos complet fructele fierte sau conservate, sucurile sau toate zaharurile rafinate. Exemplu: dacă un bolnav a mâncat duminică compot de mere și miercuri mănâncă un măr crud, pot apărea balonările. În acest caz, de vină e flora intestinală.
*Fructele crude nu se vor consuma ca desert, ci înaintea alimentelor gătite.
*Consumul de crudități împreună cu alimente fierte este un motiv în plus pentru evitarea zahărului. Bolnavul nu poate în aceste condiții să scape de balonări și gaze și dă vina pe crudități, în loc să renunțe la zahăr.
Toleranța verzei și a legumelor cu păstaie
Varza și legumele cu păstaie au fost întotdeauna interzise la bolnavii digestivi, nu numai la bolnavii biliari sau hepatici – o mare greșeală. Ele sunt, din contră, o completare la celelalte legume. Toleranța verzei și a păstăilor este dependentă de doi factori: corecta lor preparare (grăsimea se introduce la sfârșitul preparării) și evitarea zahărului, a făinii albe, a sucurilor și fructelor fierte. Toate felurile de varză se vor suporta cel mai bine crude, ca salată.
Problema proteinelor
Este foarte important ca bolnavii de ficat să nu facă exces de proteine, indiferent dacă sunt din carne, pește, ouă, brânză de vaci etc. Dintr-o frică exagerată de lipsă de proteine a mânca, zilnic, 1/2 kg brânză de vaci, cum fac mulți oameni, e pentru ficat un balast. Brânza de vaci poate fi consumată în cantități limitate, în cazul în care în alimentația zilnică nu intră cantități mari de lapte sau produse animale. Când alimentația e „acoperită” de principiile descrise mai sus, nu trebuie ca bolnavul să-și facă probleme în ce privește aportul de proteine.
Se vor evita absolut cafeaua, tutunul și alcoolul.
Tratamentul medicamentos
Nerespectarea dietei alimentare nu poate fi înlocuită de nici un fel de medicamente. Singurele medicamente pe care le recomand sunt vitamina C și aminoacizii. Ele nu dăunează și îi dau bolnavului siguranța că are tot ce-i trebuie ficatului.
Principii de viață pentru bolnavul de ficat
Esențiale sunt culcarea devreme și sculatul devreme, plimbarea dimineața și seara, odihnă după masă. Nu se fac excese în sport. Psihicul trebuie menajat, evitându-se atmosfera încărcată, discuțiile și situațiile care aduc o stare nervoasă. Gânduri constructive și optimiste. Pentru vindecarea bolii hepatice acest sfat este de extremă importanță.
Cu toate aceste indicații aș adăuga un ceai care a făcut și face minuni în bolile de ficat: ceaiul de ciulin (Silybum Marianum), care are ca substanță activă silimarina.
Rețetă: 1 linguriță fructe de ciulin se opărește cu 1/4 l apă fiartă. Se face o infuzie, lăsându-se 10 minute. Se bea călduț, cu înghițituri mici, pe nemâncate, de trei ori pe zi. Pentru îmbunătățirea gustului și pentru întărirea efectului, se poate adăuga mentă, în proporții egale.
Am urmat acest regim și de aceea am dorit să-l fac cunoscut și altor bolnavi hepatici, pentru a putea beneficia, cu multă voință, de efectele lui.
DOINA H. – Făget, jud. Timiș
