– La Bruxelles a avut loc săptămâna trecută o reuniune extraordinară a Consiliului European, pe tema sporirii cheltuielilor în sectorul apărării și sprijinului militar pentru Ucraina, într-un moment de criză, când ajutorul oferit de SUA a fost sistat. Care sunt principalele concluzii ale reuniunii și care a fost poziția României la Bruxelles? Au Uniunea Europeană și eventualii săi aliați capacitatea de a se autoapăra în fața unui posibil atac rusesc?
– Participanții au aprobat programul de reînarmare a Europei intitulat ReArm Europe (Reînarmăm Europa) prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ca efect imediat, statele membre vor putea accesa împrumuturi în valoare totală de 150 miliarde de euro, din bugetul UE, pentru investiții militare. Va exista, de asemenea, posibilitatea ca Banca Europeană de Investiții să acorde credite pentru industria de apărare, iar cheltuielile militare suplimentare nu vor atrage declanșarea procedurii de deficit excesiv. În total, planul ReArm Europe își propune să mobilizeze 800 de miliarde de euro. Cu excepția Ungariei, statele UE au fost de acord să sprijine în continuare Ucraina și au reafirmat imperativul prezenței Ucrainei la negocierile de pace. Vor fi menținute, totodată, legăturile transatlantice și coeziunea NATO, cu alte cuvinte, UE nu intenționează să se decupleze de SUA, dar se pregătește pentru o reducere a implicării militare a americanilor. Președintele Ilie Bolojan a oferit puține informații privind poziția României, dar este limpede că și noi am fost de acord cu sprijinirea în continuare a Ucrainei. În privința contribuției militare, va fi convocat în curând un CSAT pe teme de securitate și apărare. România nu va trimite militari în Ucraina, dar poate fi, la nevoie, un hub logistic pentru alte trupe. Ca atare, probabil că România va fi reprezentată și la întâlnirea șefilor armatelor europene, convocată la Paris, de președintele Emmanuel Macron. Vom vedea ulterior în ce vor consta investițiile în industria de apărare, situate în prezent la un nivel sub așteptări. Judecând după iritarea profundă a Moscovei față de deciziile Consiliului European, putem anticipa că statele europene pot reprezenta o problemă pentru planurile expansioniste ale lui Putin. Cu condiția, desigur, ca toate să-și respecte angajamentele și să realizeze un comandament integrat al forțelor europene. În caz contrar, Putin va câștiga.
– Un tribunal german a condamnat la închisoare cinci membri ai unui grup extremist legat de mișcarea „Cetățenii Reichului”, acuzați că au plănuit o lovitură de stat, pentru a provoca un război civil în Germania. Concomitent, la București, autoritățile investighează un caz similar, cel al „Comandamentului Vlad Țepeș”, suspectat de trădare de țară. Există similarități între cele două operațiuni? Sunt ele motive serioase de îngrijorare sau e un exces de zel al autorităților? Ce concluzii se desprind după condamnările din Germania?
– Există similarități între mișcarea „Cetățenii Reichului” și „Comandamentul Vlad Țepeș”, investigat în prezent la București. Ambele mișcări își propun destabilizarea prin violență a statelor în care activează și au, sau au încercat să-și creeze, legături cu Rusia. Totodată, ambele tipuri de mișcări sunt asociate cu extrema dreapta: Cetățenii Reichului, cu AfD, dar și cu Quanon, o mișcare conspiraționistă violentă din SUA, iar complotiștii români, cu politicieni care au exprimat opinii pro-ruse și contrare ordinii constituționale. Desigur, nu se dau lovituri de stat nici cu un ofițer în vârstă de 101 ani, nici cu un fost ofițer de 71 de ani, prinț german renegat, dar aceasta nu înseamnă că autoritățile nu trebuie să reacționeze la orice amenințare la adresa democrației și ordinii în stat. În Germania, cel puțin, a crescut numărul atacurilor violente atribuite grupărilor extremiste, care încă în 2020, ajunseseră la 24.000. Mai recent, una din ele, Patrioții Uniți, pregătea răpirea ministrului sănătății, căruia îi imputau restricțiile din timpul pandemiei de COVID. Așadar, autoritățile germane au demonstrat că și-au făcut datoria. În România, nu au existat incidente violente, ci doar s-au intensificat unele mișcări de protest în condițiile alegerilor prezidențiale. Totuși, amenințările grupării conduse de Radu Theodoru la adresa ordinii constituționale erau bine cunoscute, ilegale, și ar fi trebuit sancționate de mult. În consecință, există suspiciunea că anchetarea acestei grupări ar fi o perdea de fum, menită să-i disimuleze pe adevărații complotiști care amenință statul român democratic. Se speculează că identificarea lor ar scoate chiar la iveală complicități din interiorul instituțiilor statului. Spre deosebire de Germania, așadar, România se confruntă cu o situație neclară și incertă, care afectează grav sănătatea democrației și credibilitatea statului.
