• Războiul declanșat de Rusia în Ucraina, pe care noul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a promis lumii întregi că îl va stopa, a provocat, pe lângă distrugeri de vieți omenești și bunuri materiale, un exod uriaș al oamenilor simpli, îngroziți de perspectiva suferinței și a morții. Refugiații de război, cei mai mulți mame și copii, au ajuns, după 24 Februarie 2022, în cea mai mare parte, în Uniunea Europeană, inclusiv în România, găsind aici o oază de liniște și o mână întinsă. Un raport recent al Curții de Conturi Europene arată în modul cel mai credibil, datele acestui val uriaș de refugiați de război •
Grijă pentru năpăstuiți
Încă din primele zile care au urmat atacului militar, șuvoiul de refugiați s-a pus în mișcare spre țările europene. Ucrainenii au ajuns și în vămile românești de pe granița cu țara lor: Isaccea în sud, Siret în nord. Au fost întâmpinați cu hrană și haine. Apoi, au ajuns în centre special amenajate. În București, la Gara de Nord și la Romexpo. Unii dintre aceștia au fost cazați în hoteluri, pensiuni, locuințe particulare. Pe seama lor au fost vehiculate în spațiul public tot felul de opinii, cum ar fi că sunt mafioți ( rakeți ) plini de bani. Totodată, unii de-ai noștri s-au găsit să deplângă cheltuirea unor sume mari din bugetul public, pentru întreținerea lor. O groază de lucruri care dovedesc o totală lipsă de empatie față de situația unor oameni chinuiți. Raportul Curții de Conturi Europene pune fenomenul în datele reale. Banii pentru întreținerea refugiaților în statele membre au fost acordați, să ne înțelegem, și de la bugetul european, nu exclusiv din cel național! Iată ce este menționat chiar în preambulul documentului: „La 4 Martie 2022, Consiliul Uniunii Europene a activat pentru prima dată Directiva privind protecția temporară, acordând acestor persoane strămutate (denumite în raport „refugiați”) dreptul la protecție temporară. La sfârșitul lunii Octombrie 2024, în UE existau aproximativ 4,2 milioane de persoane care beneficiau de protecție temporară”. Pentru a răspunde acestor provocări în materie de migrație, UE a adaptat treptat normele privind fondurile politicii de coeziune prin adoptarea unor regulamente referitoare la Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa. În baza acestor regulamente, statele membre au primit bani pentru întreținerea refugiaților. Actele legislative aprobate la Bruxelles au căpătat denumirea de CARE, de la cuvântul care, din limba engleză, tradus în limba română prin grijă.
Europa, un tărâm primitor
Protecția temporară este aplicată următoarelor categorii de persoane strămutate din Ucraina, înainte sau după 24 februarie 2022: cetățeni ucraineni care își aveau reședința în Ucraina înainte de această dată, cetățeni ai altor țări, altele decât Ucraina, și apatrizilor (persoane lipsite de cetățenie, n.m.) care beneficiaseră de protecție internațională sau de o protecție națională echivalentă în Ucraina, înainte de război, și membrilor familiilor persoanelor din aceste două categorii. Așadar, dacă un refugiat din Asia se afla în Ucraina, când a început războiul, și a fugit din calea bombelor și rachetelor într-o țară europeană, se bucură și acesta de ajutorul acordat de Bruxelles și de statul membru unde s-a refugiat. În plus, apatrizii și cetățenii țărilor terțe, altele decât Ucraina, care pot dovedi că își aveau reședința legală în Ucraina, înainte de 24 Februarie 2022, pe baza unui permis de ședere permanentă valabil și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau regiunea lor de origine, au dreptul, fie la protecție temporară, fie la o protecție adecvată în temeiul legislației naționale. Spre deosebire de persoanele care solicită azil, beneficiarilor de protecție temporară li se conferă imediat, printre alte drepturi, drept de ședere, acces la cazare sau la o locuință, la asistență socială, la asistență medicală, la educație și dreptul la muncă. Uniunea Europeană a primit 4.198.480 de refugiați din Ucraina. În România au ajuns 175.310 refugiați. Mai mulți au primit: Germania (1.140.705), Polonia (983.880), Cehia ( 379.370 ), Spania ( 221.900 ). Autorii auditului notează că „Afluxul mare de refugiați a creat dificultăți semnificative pentru statele membre și regiuni (…), deoarece infrastructura și serviciile de bază, cum ar fi asistența medicală, transportul și școlile, au trebuit să deservească un număr mai mare de persoane”. Asistența pentru acești refugiați a fost finanțată din diferite surse naționale și/sau internaționale, inclusiv din bugetul UE. Au existat numeroase inițiative private întreprinse de organizații neguvernamentale (ONG-uri), organizații caritabile și ale societății civile, întreprinderi private și cetățeni. Administrații publice locale, regionale și naționale au lansat, de asemenea, inițiative.
Integrați pe piața muncii
Refugiații au diferite necesități, care dictează momentul acordării asistenței. Ele pot fi împărțite în funcție de următoarele etape: 1. recepție și ajutor imediat, de exemplu, asistență materială de bază, produse de primă necesitate, precum alimente și băuturi, articole de igienă, medicamente, servicii de transport, asistență medicală imediată și informare privind drepturile și procedurile juridice, servicii de traducere și interpretare; 2. primire și integrare, de exemplu – cazare adecvată, îngrijire medicală, servicii de transport, hrană și asistență materială de bază, cursuri de limbă, sprijin pentru îngrijirea de peste zi a copiilor și a persoanelor cu dizabilități, școlarizare pentru copii, orientare civică și servicii de informare; 3. sprijin pentru integrarea pe termen lung, cum ar fi accesul la servicii sociale și de sănătate, locuințe pe termen lung, educație și accesul pe piața forței de muncă. Uniunea Europeană a acordat miliarde de euro pentru a le face viața mai bună refugiaților de război din Ucraina. În Bulgaria, de pildă, în cadrul unui proiect finanțat cu 30.246.88 euro, 58.302 persoane au beneficiat de sprijin, dintre care 24 647 sub 18 ani. Acțiunile au constat în întâmpinare și ajutor imediat, inclusiv cazare peste noapte, mic dejun și mese calde. Tot în Bulgaria, unii refugiați au fost angajați sezonier în hoteluri. În Germania, peste 45.000 de refugiați au primit ajutor pentru „orientare civică și interacțiune cu societatea gazdă”. Acest lucru a presupus înființarea unui birou local, organizarea de excursii, furnizarea de asistență pentru vizita la autorități, organizarea de ateliere (artistice, culturale, informatice), întâlniri informale interculturale. Tot în Germania, în cadrul unui proiect finanțat cu 49.000.000 de euro au fost acordate mai multe servicii: cazare în centrele de recepție ale landului a persoanelor care fug din Ucraina; furnizarea de produse de primă necesitate, asistență medicală și îngrijire, informații juridice și înregistrare, servicii necesare de traducere și interpretare, activități de integrare a refugiaților pe piața forței de muncă, sprijin administrativ și cursuri de limbă. În Italia, într-un proiect de 2.735.635 de euro, au fost sprijiniți 1.455 de refugiați (659 de femei și 796 de bărbați), tineri cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani, pentru dobândirea calificărilor sau a competențelor relevante pentru piața forței de muncă. România nu s-a numărat printre țările auditate de Curtea de Conturi Europeană. Acestea au fost Germania, Polonia, Italia și Bulgaria. Refugiații ucraineni sunt însă aici, printre noi, departe de satele și orașele lor, unele rase de pe fața pământului. Am văzut deseori mame cu pruncii lor de mână, în fața ambasadei Ucrainei. Copiii, de numai câțiva anișori, își închipuiau probabil că sunt într-o excursie. Trec uneori pe la un anumit restaurant, ca să mănânc o ciorbă. Angajații sunt tineri ucraineni, fete și băieți. Pun mâncarea în farfurie, o aduc la masă. Se adaptează. Viața merge înainte, cu toate traumele pe care le ascunde.
