Ca turist, alegi Bucovina pentru „dulceața” peisajelor ei, rămase aceleași ca pe vremea lui Eminescu, pentru bogăția tradițiilor păstrate la mare cinste, pentru ospitalitatea și vrednicia oamenilor. Cui să-i treacă prin minte că în zona așa de idilică a Dornelor poate să-i iasă în cale un… centru SPA, unde să înoate în piscină, să facă saună și masaj?… Ei bine, în comuna Dorna Candrenilor s-a inaugurat anul trecut un astfel de centru modern și multifuncțional. Motiv întemeiat pentru a cere amănunte primarului comunei, Dănuț Candrea.

„Minunea” cu bani de la bugetul local

– Domnule primar, sunt municipii în țară care nu au nici măcar un bazin de înot cât de mic, în vrme ce în comuna dumneavoastră, Dorna Candrenilor, există un centru de recuperare de nivel internațional…

– Stațiunea Dorna Candrenilor s-a realizat integral din bani de la bugetul local al comunei noastre, investiția, în valoare de peste patru milioane de euro, fiind realizată în doar un an și opt luni. Am inaugurat-o în luna Iunie a anului trecut. Poate nu știu foarte mulți, dar la Dorna Candrenilor a existat o stațiune balneoclimaterică de rangul II în Europa, cu băi carbogazoase și nămol, încă din 1898, distrusă, din păcate, de un incendiu, în 1937. Stațiunea balneoclimaterică actuală – complexul sau centrul spa, fiecare îl poate numi cum vrea – se întinde pe apro­ximativ 4000 de metri pătrați și include patru piscine, dintre care una semiolimpică și una pentru copii, saune, săli de masaj și fitness, restaurant cu terasă și multe alte facilități, putând deservi până la o mie de persoane, în vârf de sezon. Stațiunea se află în administrarea directă a primăriei, printr-o societate comercială, și are un director și 12 angajați.

– Înțeleg, din ce-mi spuneți, că bugetul local al comunei Dorna Candrenilor este unul generos. Cum ați reușit?

– Nu este meritul meu, ci, în principal, al investitorilor care au ales să exploateze izvoarele minerale din zonă. Avem, pe teritoriul comunei, fabricile de apă minerală Poiana Negri și Dorna. Banii proveniți din redevențele miniere pentru exploatarea apelor minerale și, în plus, din exploatarea celor 4300 de hectare de pădure, acoperă, la un loc, aproximativ 45 la sută din bugetul local, bani cu care dezvoltăm permanent comuna.

Sigur, multe din cele pe care le facem sunt și proiecte finanțate din fonduri europene și guvernamentale. Avem mulți consultanți pe partea de proiecte, nu lucrăm cu unul singur. Îi plătim bine, ca să ne facă proiectele așa încât să câștigăm, să nu fie contestații, să nu pierdem timpul prin procese, în loc să facem ce trebuie pentru comună. Pentru stațiune, am avut consultanți foarte buni și nu am avut contestații, altfel nu era inaugurată nici acum.

– Sunteți la al treilea mandat. Cu ce alte realizări vă lăudați?

– Dacă-ar fi să vi le spun pe toate, am sta de vorbă până mâine, și tot n-am termina! Am să vă enumăr câteva, aleatoriu: am asfaltat toate drumurile principale din comună, am demolat o casă de cultură și am construit în loc un cămin cultural cu o capacitate de o mie de persoane, dotat cu costume populare, instrumente muzicale și tot ce trebuie unei instituții culturale care se respectă; am construit o grădiniță cu program prelungit, tot cu bani din bugetul local; am finalizat un internat cu 24 de camere, pentru elevi care vin la noi la școală din tot județul, am realizat rețelele de apă-canal cu trei stații de pompare și stații de epurare modernizată, proiecte în valoare de peste trei milioane de euro; avem iluminat stradal inteligent, trei stații de încărcare mașini electrice și o fermă didactică modernă, la liceul agricol din comună; am renovat clădirea primăriei și am amenajat locuri de popas în pădure. Am reabilitat clădirea liceului tehnologic, monument istoric, printr-un proiect de 2,5 milioane de euro. Am amenajat trotuarele din comună cu piatră adusă din Italia, pentru că „biscuiții” pentru pavaj se distrug de la sarea pe care-o aruncăm iarna peste zăpadă, am renovat biserica greco-catolică, am construit o capelă în satul Floreni, am refăcut, cu bani din bugetul local, biserica cu hramul „Sf. Dumitru” și am renovat și refăcut Mânăstirea „Sfinții 12 Apostoli”, spre care am pietruit drumul și am amenajat stațiile de autobuz. Doar din 2022 încoace, sunt aproximativ 80 de proiecte pe care le-am finalizat cu succes. Din păcate, sunt multe finanțări care se pierd, din cauză că unele avize vin foarte greu, durează luni și uneori chiar ani. Toți primarii se plâng de asta, nu sunt eu singurul. În plus, și decontările vin foarte greu, doar cei de la AFIR plătesc prompt.

– Cum se explică implicarea financiară în renovarea bisericilor?

– Avem, pe teritoriul comunei, patru biserici ortodoxe și trei mânăstiri. Biserica „Sf. Dumitru” e veche de 160 de ani și am făcut treptat, în fiecare an, câte ceva: gardul cimitirului, încălzire centrală, capelă. Dar am făcut la fel și pentru cultul penticostal și la biserica evanghelică. Din județul Suceava, noi am dat cei mai mulți bani la culte. Dacă ai credință și ajuți bisericile, și Dumnezeu te ajută cu proiectele pentru comunitate. Eu așa cred.

„Cine poate administra de unul singur 50 de mii de hectare?”

– E o comună mare Dorna Candrenilor?

– Depinde din ce punct de vedere vorbim: ca populație, în cele trei sate ale comunei – Dorna Candrenilor, Floreni și Poiana Negri – avem vreo trei mii de locuitori, dar ca suprafață, gospodăriile sunt răsfirate, împrăștiate pe 14500 de hectare.

– V-ar afecta o reorganizare administrativ-teritorială, despre care se vorbește așa de mult? V-ar scuti de anumite probleme sau, dimpotrivă, vi le-ar înmulți pe cele existente deja?

– În orice zonă de munte, comunele se întind pe suprafețe mari. Noi suntem învecinați cu alte două comune, la fel de mari ca suprafață ca Dorna Candrenilor. Sunt mulți oameni care stau pe vârfuri de dealuri, nu știu cine ar mai candida ca primar, să administreze de unul singur 50 de mii de hectare. Comasarea ar putea fi bună în comune foarte mici, sub o mie de locuitori, cu gospodării mai adunate unele lângă altele.

Aici, la noi, iarna e foarte greu, ninge întruna, avem multe deszăpeziri, șapte luni pe an e iarnă și ger. Cum să dovedești să cureți drumurile, și nici măcar nu e asta singura problemă? Noi avem șapte mașini de deszăpezit și nu facem față, nu avem oameni, cum ai putea să te descurci cu o singură primărie, la o suprafață de trei ori mai mare? În plus, economia făcută nu va fi semnificativă, că personal în primărie îți trebuie cu atât mai mult, să acopere suprafața și problemele populației. În plus, fiecare primărie are propriile proiecte – pe fonduri europene, PNDL, „Anghel Saligny”… Dacă ar fi o singură comună, ar putea fi depus câte un singur proiect, nu trei, iar zona s-ar dezvolta mult prea puțin.

„Calificativele bune se obțin greu”

– Conduceți o comună bogată, cu oameni gospodari. E greu să te ridici la așteptările lor? Nu regretați că ați ales acest drum?

– Eu n-am fost nevoit să candidez! Avem o afacere de familie, un complex turistic care merge foarte bine. Am fost consilier local până în 2016 și am văzut că nu se făcea nimic pentru comună, deși bugetul era mare, și atunci am decis să mă implic și altfel. De multe ori, e foarte greu și cu proiectele, pentru că se scumpesc toate pe parcurs și, până la finalizare, nu mai ajung banii care ți se acordaseră inițial. Greu e și să găsești oameni să-i angajezi, să întrețină comuna, să cosească iarba, să mențină curățenia. Chiar și la stațiune, abia am găsit să angajăm oameni competenți. E un efort permanent să menținem comunei calificativul de cea mai frumoasă, dar nu ne lăsăm!

– Umblă vorba că v-ați făcut „colegi de echipă” pe toți oamenii din comună…

– Da, e adevărat. În 2017, în primul mandat, i-am provocat pe concetățenii mei la voluntariat, am început cu o curățenie generală serioasă, în cimitirul din Dorna Candrenilor, care e și foarte vechi. Erau copaci uscați, căzuți pe cruci, erau gunoaie, am scos munți de mizerie. Atunci au fost peste o sută de voluntari. În timp, numărul lor a scăzut, dar încă vin. Și înaintașii noștri, care nu mai sunt, trebuie respectați, pentru că ei, prin truda lor, ne-au lăsat tot ceea ce avem azi.

– Ce planuri de viitor aveți acum, când am terminat cu alegerile de tot felul? Ce vă doriți cel mai tare?

– Ce ne dorim? Să fim sănătoși, să fie pace, să ducem la capăt ce-am început pentru cetățeni, că au mari așteptări de la noi. Acum avem președinte, avem guvern și parlament. Gata cu disputele electorale! Să punem osul la treabă, fiecare la locul lui, că nimic nu ne vine gratis de nicăieri.