– Leacuri siberiene –

În satele din Siberia, oamenii consideră băile me­dicinale o parte esențială a tuturor tera­piilor. Majoritatea caselor de la țară au căzi speciale din lemn de stejar, despre care se spune că spo­rește eficiența vindecării. Băile erau reco­man­­date mai ales pentru afecțiuni și dureri reuma­tice. Dar indi­ferent de afecțiune, toate băile trebuie să fie calde, nu fier­binți, iar durata fiecărei imersii depinde de condiția fiecărui pacient. De obicei, 15-30 de minute.

Băile de sare – Circa 1200-1600 g sare de mare iodată se pun la o baie. Norma­li­zea­ză circulația sânge­lui și întărește tonusul ge­­neral.

Băile cu flori de lavandă – Vor avea efec­te mul­țumitoare în toate cazurile de afec­țiuni nervoase și tulburări cardiace, reu­ma­tis­me, gută, paralizii, tulbu­rări de circu­lație, luxații și deshidratări de orice fel.

Băi de rădăcină de valeriană – Se recomandă pen­tru boli de nervi, insomnie, palpitații și alte afec­țiuni pe bază nervoasă. Se recomandă și contra ten­siunii mărite. La o baie, se pune cantitatea de 300 g ră­dă­cină de valeriană. Prima dată se fierbe într-o cra­tiță cu apă 30 de minute, apoi se strecoară și se răs­toarnă în cadă.

Băi cu roiniță – Se recomandă ca tonic întă­ritor al întregului organism și al sistemului muscular, precum și la afecțiuni ale pielii. Pentru o baie, se folo­sesc aproximativ 800 g de roiniță.

Băi cu muștar – Nu se folosesc pentru băi com­plete, ci numai pentru un anumit membru afectat – mână sau picior. Se amestecă muștarul proas­păt (boa­be) cu apă călduță, apoi se răstoarnă în apa de baie. Imersiile se limitează la 5-10 mi­nute, apoi sunt urmate de dușuri calde. Băile cu muș­tar se recomandă pentru afecțiuni locale reu­ma­tice sau artritice.

Băi cu coada-calului – Coada-calului (Equi­se­­tum arvense) este o adevărată plantă „atot­vin­decă­toare”. Iar­ba uscată se pune într-un sac de pân­ză, apoi se fierbe timp de 30 de minute, în 5 litri apă. Decoctul rezultat împreună cu sacul se adaugă în apa de baie.

Pentru o baie completă, se pun 550 g plantă. Pentru o baie parțială (adică când jumătate din corp este afec­tat, iar baia nu se umple complet, până la su­pra­fața vanei, ci numai pentru un mem­bru afectat), se pune jumă­tate din canti­tate. Băile totale sunt recomandate în mod special pentru rinichi, afecțiuni bi­liare sau pan­creatice. Local, pentru răni deschise. Compresele cu decoct de coa­da-calului sunt folosite în tratarea răni­lor, abceselor sau ulcerelor.

Băi de scoarță de stejar – Se fărâmă scoarța de stejar uscată, se în­moaie în apă rece 3-5 ore, apoi se fierbe timp de 30 de minute. Apa rezultată se strecoară în cadă. Acesta este un remediu contra reumatismului și vinde­că ră­nile externe. Pentru o baie totală, se folosesc 800 g de scoarță, adică 400 g pentru o baie în șezut, și un sfert pentru un membru afec­tat.

Băi cu obligeană – Rădă­cinile și frunzele de obligeană (Acorus calamus) se fierb timp de 30 mi­nute, iar apa rezultată se strecoară în cadă. Se reco­mandă în tratarea scrofulozei și rahitismului la copii, și a nevrozelor la adulți. Pentru o baie totală, se folo­sește cantitatea de 800 g de obligeană, iar pentru o baie de șezut, jumătate din cantitate, adică 400 g.

Băi cu frunze de nuc – Frunzele de nuc, uscate sau verzi, se fierb într-un vas închis ermetic, timp de 45 de minute. Apoi se strecoară în cadă. Acest trata­ment se recomandă în cazul afecțiunilor limfa­tice și pentru rahitism la copii. Pentru o baie to­tală, se folo­sesc cir­ca 800 g, iar pentru o baie de șezut, 400 g.

Baie cu tărâțe – 1.200 g tărâțe se folosesc pentru o baie to­tală. Tărâțele se fierb timp de 5 minute și apa se strecoară în cadă. Băile sunt recomandate în cazuri de inflamații ale pielii, erupții, mâncărimi, ab­cese și în cazurile de sen­sibilitate a pielii, la femeile isterice.

Băi cu flori de mușețel – Se pune mușe­țelul în apă rece, apa se dă în clocot și florile se fierb timp de 10 minute. Se folosesc aproximativ 800 g, pentru o baie totală, jumătate, pentru o imersie de șezut, și 100 g, pentru imersia unei mâini sau a unui picior. Băile se recomandă pentru inflamații interne și externe, boli de piele, răni și abcese. Se recomandă și pentru afec­țiuni ner­voa­se.

Băi cu paie de ovăz – Paiele uscate se fierb timp de 20 de minute, iar decoctul se strecoară în cadă. Pen­tru o imersie se folosesc 400 g paie. Această baie cal­mează nervii și îmbunătățește în­treg tonusul muscular.

Tratamente pentru diverse boli

Abces – se recomandă înțeparea lui, dacă este copt, cu un vârf ascuțit de ac de oțel, ac de aur (de cra­vată) etc. care fie că a fost flambat, fie a stat câteva mi­nute în alcool de 90°. Înainte de a înțepa, se pune pe punctul albicios al abcesului o picătură de tinctură de iod. Apoi se va apăsa pe margine, până când iese pu­roiul. Odată operația terminată, se pune o altă picătură de tinctură de iod.

Pe de altă parte, se prepară și se lasă la răcit un de­­coct din 100 g de iarba rănilor (Betonica offi­cinalis) într-un litru de apă sau, mai bine, în vin alb (se folo­sește planta întreagă). Se înmoaie în de­coct un tifon sau o pânză albă proaspăt călcată și se învelește regiu­nea inflamată, care se acoperă apoi cu vată sterilizată. Totul se leagă cu o fașă, pu­țin strân­să. De regulă, infla­mația dispare a doua zi.

Anemia – Oricare ar fi cauza ei, este în­tot­deauna ameliorată prin repaus absolut, o odihnă la țară, mai ales la munte. Se vor da bolnavului zilnic 150-300 g ficat de vițel fiert sau fript moderat, sau preparat cu pu­țin ulei, la cuptor.

Se vor consuma alimente bogate în fier: spa­nac, pătrunjel, varză verde, secară, legume uscate, carne ro­șie, gălbenuș de ou, măduvă osoasă, nuci, mere, cireșe, prune. În fiecare zi, înaintea mesei de prânz, se va lua un pahar cu vin tonic roșu.

Afte – Considerate de către medicii clasici drept infecții banale bucale, sunt în realitate semne ale unor tulburări hormonale profunde, întreținute de o ali­men­tație defectuoasă.

Tratamentul general este de ordin alimentar și tre­buie instituit un perfect echilibru nutritiv. Aftele pot fi datorate unui exces de alimente acide (legume și fructe acide) sau acidifiante (exces de fructe dulci, exces de substanțe grase, de fripturi) sau exces de alimente iri­tante (piper, muștar, nuci), prin carență vitaminică. În această pri­vință, con­sumul la fiecare masă a două linguri de varză crudă tocată și o lin­guriță de germeni de grâu face să dis­pară rapid aftele. Creșterea tim­pului de relaxare după masa de prânz va conso­lida vinde­carea.

Extern, se fac băi de gură cu ape bicar­bonatate și cu decoct de nalbă mare (25 g rădăcină de nalbă la o ju­mătate litru apă).

Psoriazis – Poate atinge toate re­giu­nile corpului, dar apare mai ales la nivelul genunchilor, coatelor și pe spate. Când se generalizează, pielea este roșie, tume­fiată. Poate apărea și pe pielea ca­pului.

Psoriazisul de pe pielea capului se caracterizează prin: pete de 4-5 cm în general rotunjite, cu margini net deli­mitate, cu suprafața acoperită de scua­me groa­se, stra­tificate, aderente. Gra­ta­jul scoate scua­me crus­toase. Se pare că mulți psoria­zici sunt atinși de tuberculoză. Această posibilitate conduce la fap­tul că nu trebuie neglijat tratamentul ge­neral: viața în aer liber, aeroterapia, hidroterapia, he­lioterapia pru­dentă, exerciții fizice moderate, recal­cifieri, o bună igienă alimentară.

Tratamentul fitoterapic va fi esențial depurativ, cu infuzii pe bază de pansele sălbatice, scoarță de ulm (de pe vlăstari de 1-2 ani). Într-un vas smălțuit se pune un pumn de plante, și se varsă peste ele 1/2 litru de apă clocotită. Se lasă la infuzat o noapte. Se strecoară a doua zi printr-un tifon, se îndulcește cu miere, se ia între mese, cam 10 linguri din preparat.

Tratamentul extern va consta din comprese cu infuzie din frunze de salvie sau scoarță de stejar. Se face o infuzie con­centrată din frunze de salvie, se îmbibă o pânză, care se va menține pe leziuni întreaga noapte. Dacă papu­lele rezistă la acest tratament, se va utiliza un decoct din 100 g scoarță de stejar la 1 litru de apă, mai eficace este scoarța ramurilor de stejar de 1-2 ani. Dacă apar roșeli întinse, căci taninul stejarului este uneori rău su­portat, se va reveni la infuzia de frunze de salvie.