Operațiunea de golire controlată a lacului Vidraru, prima după aproape 60 de ani, a ajuns subiectul unor dezinformări care s-au viralizat pe rețelele de socializare. Născocitorii de năzbâtii au pretins, de pildă, că lacul este secat de francezi, pentru a transporta în țara lor nisipul rămas la vedere, care ar fi plin de aur. Nu ai cum să nu te crucești, când auzi astfel de explicații deșucheate. Unii au făcut bășcălie, firește, au luat peste picior o astfel de teorie. Alții, cu mintea mai simplă, au luat-o de bună. „Auzi, d-le, ce fac francezii ăștia ai lui Macron? Ne fură aurul de la Vidraru”. Manipularea are însă un scop: să provoace ostilitate față de Franța, care conduce Grupul de luptă NATO, dislocat în România, pentru a descuraja Rusia. Fantezia aceasta, cu nisip aurifer extras de francezi de pe fundul marelui lac din Argeș are, așadar, o miză geopolitică. Cum să ne ferim de minciuni?
Ce răspund autoritățile
Mesajele conspiraționiste s-au răspândit atât de rapid, încât Ministerul Energiei a fost nevoit să ofere explicații publice. În comunicatul postat pe site-ul instituției, în data de 19 August, ministerul a precizat: „Zilele acestea circulă în social media tot felul de povești: că francezii ar fi secat lacul ca să scoată aur, că ar exista sate „dispărute” pe fundul apei. Nimic mai fals. Adevărul este simplu: lacul Vidraru este golit controlat, pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare, care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani! Totul este legal, avizat și absolut necesar pentru siguranța viitoare a barajului”. Instituția recunoaște că există acolo metalul prețios, dar în sens metaforic, nu fizic: „Aurul pe care îl scoatem noi de aici nu se măsoară în kilograme, ci în siguranță, independență energetică și mândria de a păstra vie o lucrare monumentală ridicată prin efortul și priceperea românilor”. Frumos spus! Bogăția de la Vidraru constă în siguranță, independență energetică și mândrie, valori puternice, de preferat aurului calp, fals, al dezinformării. În privința unor eventuale sate care ar fi fost înecate de apele lacului după construirea barajului și ar fi reapărut la lumină după eliberarea apei din chinga barajului, Ministerul Energiei a oferit următoarele lămuriri: „Zidurile apărute acum nu sunt ruine misterioase, ci vechile locuințe și construcții tehnice, folosite la ridicarea barajului cu zeci de ani în urmă. Așadar, Vidraru nu ascunde aur, ci munca uriașă a inginerilor și muncitorilor români care, în anii ’60, au ridicat una din cele mai mari și mai trainice construcții hidrotehnice din Europa! Această lucrare nu e o comoară pentru străini, ci o moștenire a noastră, a României, și o parte vitală din sistemul energetic național. Să lăsăm, deci, poveștile cu mistere și conspirații pentru cărți și filme. Realitatea este că Vidraru stă drept și va continua să servească România, așa cum a făcut-o deja timp de șase decenii”. Cine are cunoștințe minime de geografie umană a României, știe că zona aceea a văii Argeșului nu a fost niciodată vatră de locuire. Satele sunt mai la sud, la poalele munților, în zona de contact cu depresiunile subcarpatice: Arefu, Căpățâneni-Ungureni, Berindești. „Golirea controlată a început la 1 August 2025, și se va încheia în primăvara anului viitor. Capacitatea normală a lacului de acumulare va fi reîntregită în toamna anului 2026”, a completat Ministerul Energiei.
Contractul de retehnologizare
Golirea lacului Vidraru este efectuată în baza unui contract de retehnologizare încheiat anul trecut. Beneficiarul este compania românească Hidroelectrica, la care statul român este acționar majoritar, cu peste 80% din acțiuni, și în administrarea căreia se află și Amenajarea Hidroenergetică Vidraru, una din cele mai importante și strategice investiții în infrastructura energetică din România. Contractul, estimat inițial la 188.716.632 euro, a fost adjudecat de Asocierea formată din Electromontaj (lider de asociere, firmă românească), Koncar – Engineering Co. Ltd. for Production and Services, din Croația, și Butan Grup (subcontractant, firmă românească) cu valoarea de 188.382.020,89 euro. După cum vedeți, din cele trei firme, două sunt românești și una este din Croația. Unde sunt francezii? În capul conspiraționiștilor. Compania Apa Nova, din Franța, activă pe piața românească, nu are treabă cu retehnologizarea lacului de la Vidraru. Date culese de pe site-ul ministerului Energiei arată că „AHE Vidraru este unul dintre cele mai emblematice obiective hidroenergetice din România, iar centrala, cu o putere instalată de 220 MW, joacă un rol deosebit de important pentru Sistemul Energetic Național (SEN)”. Hidrocentrala Vidraru a fost pusă în funcțiune pe 9 Decembrie 1966, și utilizează potențialul hidroenergetic al Argeșului, pe un sector de 28 km lungime, între Cumpăna și Oiești. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, din care 320 milioane mc reprezintă volumul util. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea în Europa și al nouălea în lume, între construcțiile similare. La vremea încheierii contractului, anul trecut, contract în baza căruia este operată în prezent golirea controlată a lacului, Károly Borbély, director general al Hidroelectrica, a declarat: „Atribuirea acestui contract reprezintă un pas important pentru modernizarea și eficientizarea infrastructurii hidroenergetice a companiei. Retehnologizarea Vidraru va asigura nu doar o capacitate crescută de producție a energiei regenerabile, dar și un impact pozitiv asupra stabilității rețelei energetice naționale. (…) Această investiție majoră subliniază angajamentul Hidroelectrica de a moderniza și optimiza capacitățile sale de producție, asigurând astfel o contribuție semnificativă la obiectivele naționale și europene de energie regenerabilă și sustenabilitate”. Un alt șef, Bogdan Badea, director de investitii al Hidroelectrica, a subliniat: „Proiectul de retehnologizare Vidraru este unul complex și ambițios, implicând tehnologii de ultimă generație și soluții inovatoare”. Iată, doi oameni cu mari responsabilități în compania românească de energie vorbesc despre „modernizarea și eficientizarea infrastructurii hidroenergetice” și despre „tehnologii de ultimă generație și soluții inovatoare”, iar noi pe Facebook și pe TikTok, trăncănim despre nisip aurifer prădat de francezi și despre ruinele unor sate inundate în anii 60. Manipulatorii jubilează!
Golirea lacurilor, o necesitate
Lacuri de acumulare, cu rol hidroenergetic, au mai fost golite în România, de-a lungul timpului, dar publicul a fost scutit de bazaconiile rețelelor sociale, inexistente pe atunci. În 2009, a avut loc o golire parțială a lacului Vidra, de pe Lotru. Din suprafața de peste 1.200 de ha de luciu de apă au mai rămas puțin peste 200 de ha. Tot în județul Vâlcea, dar pe Olt, a fost golit, în 2011, lacul Govora, pentru efectuarea unor lucrări tehnologice. Și Oltul, din câte știu, chiar duce la vale aur aluvionar. Dacă exploatarea acestui metal prețios din nisipul purtat de curenți ar fi fost scopul ascuns al golirii apei din lacul Govora, ar fi ajuns, cu siguranță, informații în presă. Or, nimeni nu a vorbit nimic nici despre aur, nici despre francezi. Taman acum, când militari din Hexagon sunt prezenți în România, în cadrul unei structuri NATO, hop și scornirea asta cu aurul de pe fundul lacului Vidraru, râvnit de francezi! Acum zece ani și mai bine românii nu-și băteau capul că au fost secate controlat niște mari lacuri de pe Olt. Acum, când este secat lacul de pe Argeș, au devenit brusc interesați. Aceste goliri de apă sunt făcute pentru a fi verificată starea fizică a barajului și pentru decolmatare în anumite zone. Țin de o bună îngrijire, pentru a evita defecțiuni și, în fond, dezastre, nu pentru a exploata metale prețioase, din nisipul de pe fundul lacurilor. Internetul este plin de teze propagandistice, de teorii ale conspirației, de minciuni, în fond. Pentru a nu fi duși de nas, ar fi bine să fim prudenți. Prea ușor ajungem la convingeri!
