– După ce Donald Trump a fost ținta unei tentative de asasinat în timpul ultimei campanii pentru Casa Albă, unul dintre apropiații săi, activistul Charlie Kirk, a fost ucis recent cu o armă de foc. Ar putea acest eveniment să ducă la schimbarea regimului armelor de foc în SUA, sau mai degrabă va adânci conflictele din societatea americană și va justifica eventuale accese de autoritarism ale Administrației Trump?
– Nu există nicio șansă ca regimul armelor de foc să se înăsprească, de vreme ce însuși Charlie Kirk considera că victimele atentatelor armate sunt un preț care, „din păcate”, trebuie plătit pentru a apăra dreptul „sacrosanct” al americanilor de a deține arme. Dimpotrivă, cerând pedeapsa cu moartea pentru ucigașul lui Charlie Kirk, înainte ca procesul acestuia să fi început, și aruncând vina, fără nicio urmă de dovadă, asupra Democraților și a extremei Stângi, președintele Trump a dat semnalul intensificării violenței politice într-un război ideologic total, pornit împotriva criticilor săi. Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au fost de altfel acuzați că folosesc forța statului într-o cruciadă împotriva libertății presei, culturii și educației, în general. Suspendarea unei emisiuni satirice populare a postului ABC, sub presiunea directă a președintelui Comisiei Federale pentru Comunicații, după ce moderatorul a criticat reacția lui Trump la moartea lui Kirk, alături de concedierea instantanee a profesorilor și funcționarilor care și-au permis să-l acuze pe Kirk de bigotism și extremism, au stârnit îngrijorări serioase în societatea americană, mai ales în rândul elitelor intelectuale. Măsurile vin după ce Donald Trump a pornit, prin procese costisitoare, o prigoană fără precedent asupra marilor universități americane și a instituțiilor culturale, și s-a numit pe sine însuși președinte al Centrului cultural JFK. Între timp, magnații săi personali, Elon Musk și Larry Ellison, au purces la acapararea marilor case de producție cinematografică și a marilor companii de televiziune. Comentatorii liberali asociază această cruciadă cu planul numit Proiectul 2025, care prevede impunerea voinței prezidențiale și a politicilor de drepta în întregul guvern federal. Lupta MAGA, mișcarea lui Trump, Vance și Kirk, se îndreaptă împotriva democrației liberale, cu toată forța puterii politice și a armelor de foc.
– Nepalul, țară care furnizează o parte importantă din forța de muncă străină din România, se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultimele decenii. Cât de gravă e situația politică și economică în țara de origine a celor pe care îi vedem aproape zilnic în marile orașe din România?
– Amplele proteste din Nepal sunt considerate o adevărată revoluție, declanșată de tinerii din „Gen Z”, cei născuți între 1997 și 2012, exasperați de corupția și aroganța unei clasei conducătoare care nu ezită să-și etaleze pe internet traiul opulent, în timp ce restul populației trăiește în mizerie. Șomajul în rândul tinerilor atinge 21%, mult peste media continentului asiatic, 80% din nepalezi sunt obligați să muncească la negru, iar venitul mediu pe cap de locuitor se situează la numai 1400 USD pe an, fiind cel mai scăzut din toată regiunea. În consecință, 700.000 de nepalezi pleacă anual la muncă în străinătate, potrivit datelor oficiale. În acest context economic, marcat de inegalitate, sărăcie endemică, corupție și aroganță a puterii (Nepalul se situează pe locul 107 din cele 180 de state din indexul corupției, întocmit de Transparency International), nu este de mirare că protestele spontane declanșate de interzicerea de către guvern a marilor rețele sociale s-au transformat într-o amplă mișcare revendicativă a unei generații care a renunțat la cultura supușeniei, caracteristică generației anterioare. De fapt, Nepalul este ultima piesă care cade dintr-un domino de state conduse de gerontocrați corupți: în 2022, tinerii „Gen Z” din Sri Lanka îi alungau din țară pe guvernanți, urmați doi ani mai târziu de cei din Bangladesh. Totodată, cu o lună înainte de protestele din Kathmandou, studenții indonezieni au protestat vehement împotriva parlamentarilor care își acordaseră alocații locative de zece ori mai mari decât salariul minim din Jakarta, obligându-l pe președinte să anuleze privilegiile și să-l demită pe ministrul de finanțe. Iată că și în Nepal, tinerii au reușit să forțeze înlocuirea premierului și declanșarea de alegeri anticipate. Ne vom gândi, desigur, că nemulțumiri, inegalități și corupție există și în România, doar că tinerii noștri nu se revoltă, ci pleacă în Occident în masă, lăsând astfel locul tinerilor năpăstuiți veniți din Nepal și Bangladesh.
