• Spală, dar și vindecă! •

Istoria nu spune nimic despre cum şi când au fost descoperite proprietăţile vindecă­toare ale săpunului de casă, dar medicina populară cu­noaș­te multe cazuri de rezolvare a problemelor de să­nă­tate cu ajutorul săpunului. In­gredientele lui natu­rale nu dăunează sănătăţii. Este un anti­septic bun şi nu produce alergie sau iri­­taţie. Bunicile noas­tre foloseau supo­zitoare de­cu­pate din săpun pe post de pur­gativ, iar în fază in­ci­pientă, se tratau cu el bubele și coptu­rile, in­clusiv gangrenele. Săpunul de casă se fo­losea și la spă­lături vaginale contra ciu­percilor, ori la hemo­­roizi. Iar părul sănă­tos și lucios, fără mă­treață, se datora, și el, spălatului cu săpun preparat în casă.

REMEDII cu săpun

Dureri de articulaţii şi ligamente

Se umple o găleată cu apă fierbinte, se să­puneşte locul bolnav și se introduce în apă, 30 de se­cunde, de mai multe ori, cu pauze de 5 se­cunde. Tratamentul durează 15-20 de minute. O cură durează 10-15 zile. Dacă din anu­mite motive (hiper­tensiune, va­rico­ză) nu se per­mit proceduri cu apă fier­binte, se produce multă spumă de săpun în apă caldă, în care se scu­fundă locurile bolnave de trei ori pe zi.

Furuncul, panariţiu, lipom

• Se dau pe răzătoare 100-150 g de săpun, se pune la foc mic, cu 350 ml de ceai de rosto­pas­că, volbură sau pelin şi se lasă la fiert, ames­tecând periodic, până se evaporă 2/3 din apă. După răcire, unguentul obţinut se întinde pe o bucată de tifon împăturit și se aplică pe locul afectat. Pansamentul se schimbă de două ori pe zi, iar în caz de secreţii purulente, de câte ori este ne­voie.

• Se prepară un amestec omogen din părţi egale de albuş de ou crud şi săpun ras pe răză­toare. Se unge locul inflamat, se lasă până se usu­că parţial preparatul şi se pansează uşor.

Arsuri

Când cineva din casă se ardea sau se opărea, fe­meile de la țară ungeau locul ars cu săpun de casă ume­zit bine, lăsându-l să se usuce, ca să nu se înro­şească sau să se umfle locul afectat.

Guturai

În stadiul incipient, se ung nările pe interior cu soluţie de săpun. La primele aplicații apare o senzaţie de usturime suportabilă, dar nasul n-o să mai fie în­fundat și o să uitaţi de răceală pentru o perioadă mai îndelungată.

Sinuzită

Pentru curăţarea sinusurilor se prepară un remediu în părţi egale, din săpun ras, ulei de măsline şi miere de albine. Ingre­dien­tele se topesc pe baie de aburi, se ames­tecă întruna și nu se lasă să fiarbă. Un tampon de vată învelit în tifon se îmbibă cu preparatul cald, se in­troduce în nas şi se lasă timp de 20 de minute sau cât rezistă pacientul. La fiecare proce­du­ră, se curăţă o sin­gură nară, deoarece efectul de curăţare poate fi des­tul de puternic.

Gută, artrită

Pe locul bolnav se aplică, înainte de cul­care, o com­presă înmuiată în clăbuc de să­pun. Se acoperă cu un fular de lână şi se pan­sează strâns.

Abcese infectate

Se prepară un unguent din părţi egale de săpun de casă, zahăr pudră şi ceapă tocată. Înainte de culcare, se aplică pe abces un strat gros de amestec şi se pan­sează. Până dimineaţa, rana se curăţă bine. Se spală cu ceai de pelin.

Călcâie crăpate, bătături

În 2 litri de apă fierbinte se dizolvă o lingură de săpun dat pe răzătoare şi o linguriţă de bicar­bonat de sodiu. Picioarele se spală cu apă caldă, apoi se ţin în soluţia obţinută, timp de 15-20 de mi­nute. Se înlătură pielea moartă şi se ung călcâiele cu ulei de ricin sau cu osânză de porc topită.

Muşcături de câine, zgârieturi de pisică, tăieturi

Pentru prevenirea infectării, după scurgerea sânge­lui, care înlătură o parte din microbi, pe rană se aplică o bucată de tifon împăturit, înmuiat în soluţie de săpun dizolvat în apă caldă. Se pansează strâns. Se schimbă de două ori pe zi.

Micoze pe laba piciorului

Locurile afectate – tălpi, între degete, un­ghii – se spală cu o perie şi săpun de casă, apoi se ung cu soluţie alcoolică de iod.

Iritaţii ale pielii

Pentru prevenirea iritaţiei, pie­lea se să­puneşte bine, se lasă spu­ma 20-30 de secunde, apoi se spală cu apă rece. La copiii mici, pielea iri­tată se tamponează uşor cu un tampon îmbibat cu apă cu săpun, apoi se clăteşte cu ceai de den­tiţă.   

Găuri în urechi

La ţară, și astăzi li se fac aca­să fetelor găuri în urechi, pentru cercei. Dacă nu sunt respectate cu stric­teţe cerinţele igienei, lobul urechii se inflamează, ori­ficiul se astupă cu secreții. Bu­nicile noastre ames­tecau săpun ras cu suc de ceapă şi aplicau amestecul pe locul inflamat, pentru 8-10 ore. După înlăturarea săpunului, locul cu pricina se şterge două zile cu ţuică sau alcool sanitar, dar mai bine cu tinctură de urzică.

FRUMUSEȚE

Săpunul de casă în cosmetică

Acnee

Se rad pe răzătoare 100 g de săpun, se ames­tecă cu 100 ml lapte cald şi câte o lingură de miere de albine şi sare de mare. Se aplică pe față și se ţine 20-30 de minute. Se spală apoi cu apă fier­binte, urmată de apă rece, timp de 2-3 săp­tămâni.

O variantă mai simplă: palmele umezite se săpu­nesc până se formează o spumă groasă, care se întinde pe faţă. Se varsă apoi pe fiecare palmă câte o linguriţă de sare de mare şi se ma­sează zo­ne­le afectate, peste pasta de săpun, cu mişcări uşoa­re, timp de 2 minute. Me­toda nu le es­te re­co­man­dată domni­şoarelor cu pielea fină şi sen­sibilă.

Rețeta săpunului de casă

Pentru prepararea săpu­nului se folosesc resturi de grăsime (seu, untură de porc, margarină, unt, ulei) și sodă caustică. Printr-o me­todă sim­plă și ușor de realizat se poate prepara și acasă un săpun de calitate.

Pentru săpunul de rufe se strâng toate resturile de grăsime într-un vas până când se ajunge la o can­titate de 1-2 kg. (Nu se folosesc resturi de gră­sime greu mi­rosi­toare din ca­uza alterării.) Într-o oa­lă de 6-8 l (care nu va fi fo­lo­sită apoi în alt scop!) se pun câte 200 g so­dă caus­tică și 1 l de apă pen­tru fiecare kilo­gram de gră­sime. După ce soda s-a di­zol­vat, se pune oala pe foc și se in­tro­­duce gră­simea, ames­tecând con­tinuu. Persoa­na care pregă­tește săpunul va purta oche­lari și își va feri fața și mâi­nile în timpul ope­rațiunii, pentru a nu fi stro­pite de li­chidul care clocotește. Amestecul se fier­be timp de 2-3 ore, până când se produce procesul de sapo­nificare (apa­re mirosul caracteristic de săpun). Să­punul este gata și se poate turna în cutii de lemn căp­tușite cu hârtie. (Aten­­ție! Oala cu săpun fier­binte se va apuca de mânere numai cu o cârpă us­cată, după ce s-a lăsat puțin să se ră­ceas­că.)

Dacă se dorește un săpun par­fu­mat, se adaugă la fiert o mână de pelin, lavandă, flori de trandafir, liliac etc. (plantă proaspătă sau uscată). Dacă se dorește și o colo­rare a lui, se va turna în amestec puțin colorant organic. După 24 de ore, se scoate să­­punul din cutie, se taie în bucăți, care se pun apoi la uscat.