Nimeni nu se îndoiește de importanța politică a bătăliei pentru București. Alegerea noului primar este mai mult decât un test al impactului partidelor la electorat, într-o perioadă intermediară alegerilor (naționale și locale). Rezultatul va marca direct programul de restructurare a sistemului politico-administrativ al țării, propus și operat de guvernul Bolojan. O victorie a lui Daniel Băluță, candidatul PSD-ului, va da conducerii acestui partid justificarea propagandistică pentru blocarea totală a inițiativelor reformiste ale premierului Ilie Bolojan sau chiar pentru părăsirea coaliției aflată la guvernare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a înțeles că înfrângerea candidatului partidului său la primăria Capitalei este nu numai un semn cert al declinului formațiunii, ci și un semnal că politica sa de frânare a reformismului vizat de premier este percepută negativ de electorat. De aceea, deși se teme de ascensiunea lui Daniel Băluță, care – ca primar al Capitalei – va deveni, după el, cel mai important lider al PSD, Grindeanu va mobiliza toate mijloacele partidului pentru a-i asigura victoria. Grindeanu ar fi mulțumit, totuși, și dacă Anca Alexandrescu, candidata zisă independentă, dar sprijinită de AUR, ar câștiga Bucureștiul, știut fiind că AUR-ul este o prelungire diversionistă a PSD-ului, iar reprezentanta lui are o istorie lungă de colaborare cu liderii acestuia. Paradoxal, o eventuală victorie a Ancăi Alexandrescu este mai degrabă primejdioasă pentru șeful AUR-ului, George Simion (și pentru așa-numitul său mentor, Călin Georgescu), candidata independentă putând emite (și cu siguranță o va face) pretenția de a deveni liderul național al grupării. Pentru reprezentantul PNL-ului, Ciprian Ciucu, un apropiat al premierului Bolojan, câștigarea PMB ar fi un semnal pentru reorganizarea partidului său, dominat de aripa internă, PSD-izată, în urma guvernării comune PSD-PNL. Pentru premier, victoria lui Ciprian Ciucu (care, înfrânt, s-ar întoarce la primăria sa de sector) ar fi semnalul că programul său reformist este acceptat de majoritatea electoratului și că PNL-ul poate fi, în urma reașezării interne a grupurilor de interes, relansat. Situația cea mai complicată în bătălia bucureșteană o are candidatul USR-ului, Cătălin Drulă. Fostul ministru performant al transporturilor „beneficiază”, însă, de respingerea generală a formațiunii sale, percepută drept singura grupare reală antisistem. Dușmănia împotriva USR-ului și a reprezentantului său este atât de mare încât niciun mijloc de stopare a lui nu a fost neglijat. De la sondaje manipulatoare, la așa-zise dezvăluiri privind nepotismul candidatului (cazul Alinei Gârbea, expert verificat și promovat corect la Fondurile Europene, dar rudă prin alianță cu Drulă), totul a fost pus în mișcare pentru a-i anula șansele la victorie. Ceilalți candidați înscriși în cursă nu contează decât tactic, rolul lor reducându-se la minimalizarea sau maximizarea șanselor celor patru mari competitori. Defectul votului într-un singur tur se va vedea încă o dată, în pulverizarea opțiunilor electoratului, făcând ca alesul să aibă o legitimitate mult redusă.
Votul bucureștean a devenit, cum am spus, un test pentru susținerea sau respingerea de către electorat a reformismului instituțional încercat de premierul Ilie Bolojan. O victorie a lui Daniel Băluță sau a Ancăi Alexandrescu va duce la blocarea totală a instituțiilor reformiste ale premierului Bolojan. PSD-ul și aliații vor continua să administreze țara, cu mici tratamente paleative. Consecințele sunt, de pe acum, previzibile.
