Cu o experiență de trei ani, înainte de 1990, ca primăriță în comuna    Rușii Munți, conduce din 2004, ca primar, comuna Deda. Cei peste 25 de ani de expertiență prefigurează și un „mâine” bine gos­podărit pentru localnici. Un sfert de veac pe scaunul primăriei mi s-a părut un subiect demn de ­investigat.

Omul, nu partidul

– Aveți o experiență de 22 de ani ca primar în comuna Deda, plus trei ani înainte de 1990. Era mai greu de administrat o comună atunci decât e acum?

– Atunci am fost promovată ca primar, în baza unui dosar, dintre mai mulți candidați. Totul era centralizat. Greu n-a fost, totul era să faci solicitări și să cheltui banii pentru ce îi cereai. Ca primar, trebuia să fiu prezentă, și la recoltarea cerealelor de pe câmp, și la cositul șanțurilor de pe marginea drumului național. Abia dacă te achitai de aceste sarcini – și multe altele – aveai o șansă să primești bani pentru câte o investiție. Dar eram pregătiți, un an de zile am făcut o „școală de cadre”, cum se chema pe atunci, înainte să fiu numită primar.

– Ce anume votează oamenii astăzi, omul sau partidul?

– Întotdeauna, omul! Inițial, am candidat din partea PRM, apoi, după patru ani, ca urmare a solicitărilor și în ideea de a primi fonduri, am fost membru PNL. În 2014, au fost niște probleme la nivel local, care m-au determinat să trec la PSD, așa că evident, votându-mă iar și iar, oamenii au ales omul, nu partidul. Fiecare candidatură a fost grea, am avut o opoziție dură și contracandidați redutabili, cei mai gospodari oameni din Deda. Ca femeie, trebuie să fii un exemplu personal, iar ca primar, trebuie să urmărești permanent interesul oamenilor și al comunității. Din fericire, împreună cu colegii din primărie, suntem o familie și facem lucruri extraordinare pentru comunitate. Sunt convinsă că oamenii buni au parte de lucruri bune și tot ceea ce s-a realizat în comună nu s-a făcut doar cu mână de om, ci Dumnezeu este întotdeauna acolo unde lucrurile se fac cu sufletul ­curat.

–    Cu ce investiții vă lăudați, după 22 de ani de mandat?

– Am reușit să fac de toate. Am început cu renovarea sediului primăriei. Nu aveam bani când ne-am apucat de lucru și, totuși, lucrările s-au finalizat într-un an. Oamenii erau nemulțumiți de cum era administrată pădurea comunei de un ocol silvic privat, iar faptul că am reușit să rezolv această problemă i-a făcut să mă și realeagă ulterior. Am trecut administrarea către un ocol silvic de stat, lucrurile s-au așezat, iar banii veniți dintr-acolo ne-au fost de folos în mai multe alte investiții din fonduri proprii. Primul proiect pentru care am accesat fonduri europene a fost în 2006, pentru realizarea a zece kilometri de canalizare și a unei stații de epurare. La această oră, această investiție e finalizată în toate cele patru sate ale comunei, cu fonduri prin programele „Anghel Saligny” și PNRR. Tot prin PNRR, am modernizat liceul, am construit o grădiniță cu program prelungit, am construit două cămine culturale noi și am renovat un altul. Prin fonduri de la Compania Națională de Investiții, vom construi o creșă cu 110 locuri, ale cărei lucrări vor fi demarate în această primăvară.

Populația comunei se reînnoiește mereu

– Vă bucurați de locuitori în cele patru așezări? Oamenii locului nu-și caută norocul prin alte părți?

– Nu. Populația comunei se reînnoiește mereu, se cumpără case, mulți orășeni care au cabane și-au făcut domiciliul aici, cei care se căsătoresc rămân în comună, iar cei plecați la lucru în străinătate tot aici își construiesc case, semn că se vor întoarce într-o zi. Avem peste 4100 de locuitori, oameni harnici, gospodari, care, că tot e un subiect de actualitate, își achită cu conștiinciozitate taxele și impozitele, chiar dacă sunt puțin majorate față de anii anteriori.

Liceul din Deda are 900 de copii

– Stați la fel de bine și la capitolul învățământ?

– Din lipsă de elevi, s-au desființat două școli primare, la Pietriș și Bistra Mureșului, și o grădiniță la Pietriș. Liceul din Deda, însă, modernizat și renovat, include – de la grădiniță până la clasa a XII-a – aproape 900 de copii. Avem și o clasă de seral, o școală post-liceală pentru ospătari și lucrători în agroturism, dar și o școală profesională, cu specializările zidar și prelucrători lemn.

– Preocupări culturale aveți? Oferiți oamenilor și prilej de bucurii sufletești?

– Desigur! În căminul cultural Pietriș s-a organizat chiar pe 30 Ianuarie, de sărbătoarea Sfinților Vasile, Grigorie și Ioan, o seară de joc popular cu soliști și cu orchestră, la fel ca și la căminul cultural din Deda. De asemenea, la Bistra Mureșului, unde avem un cămin cultural ultramodern, a fost organizat un joc de Crăciun, inițiat de preotul ortodox din localitate, care ține foarte mult la activitățile cu tinerii. Avem un ansamblu de jocuri populare, „Cununa Călimanilor”, aflat la a patra generație de dansatori. De Ziua României, la 1 Decembrie, chiar am realizat un spectacol doar cu mijloace proprii, cu elevi și tineri din comună.

Stațiune turistică, cu pârtie de schi

– Am aflat că vă pregătiți să deschideți și o pârtie de schi, pe Valea Mureșului. O investiție considerabilă…

– Proiectata pârtie de schi, de 1,4 km, urmează a se întinde de la Scaunul Domnului până jos, în Valea Bistrei. Această zonă permite practicarea schiului până la începutul verii, căci zăpada nu se topește. Chiar și fără mijloace artificiale, am putea avea aici sezon de schi din Octombrie și până în ­Iunie.

Deda a fost declarată stațiune turistică de interes local în 2022, iar înființarea concretă a acesteia ar însemna o creștere a nivelului de viață a locuitorilor: va crește importanța fermelor de animale, iar micii cultivatori vor avea o piață decentă de desfacere a produselor lor. Nu mai pomenesc de produsele meșteșugărești și tradiționale din zonă, care vor găsi astfel un vad permanent de distribuire. Stațiunea, finanțată pe fonduri europene, va fi gata în luna Martie, iar ulterior, vom începe să accesăm fonduri și pentru turism. Sunt deja persoane fizice și juridice interesate să dezvolte zona turistică de pe Valea Bistrei.

– Cu ce proiecte începeți anul 2026?

– Avem în localitate izvorul Donca, cu o calitate a apei deosebită. AFM a aprobat finanțarea unui proiect pentru mărirea capacității acestui izvor și pentru realizarea a două bazine cu o capacitate de 1500 mc fiecare, plus o rețea de cinci km de aducțiune până la bazinele deja existente. Asta, în ideea de a asigura independența, din acest punct de vedere, apă-canal pentru locuitorii comunei, respectiv 1600 de gospodării și 300 de cabane turistice, dar posibil și pentru comunele învecinate, ceea ce ar aduce bani în plus, ca să ne putem autofinanța mai multe proiecte.

N-aș vrea să uit de intenția de a introduce gazul metan în comună. Este un proiect în valoare de 40 de milioane de lei, al Asociației de Dezvoltare „ProGaz” de pe Valea Mureșului superior, în care sunt implicate cinci comune: Deda, Vătava, Rușii Munți, Aluniș, Brâncovenești. Sănătate să avem de la Dumnezeu, ca să le ducem la capăt pe toate.