• Veștile sunt rele: studii recente avertizează că statul îndelungat pe scaun provoacă diabet, infarct miocardic și cancer. Totuși, există câ­teva mici secrete care vă pot ajuta să reduceți riscul de îmbolnăvire •

Sedentarismul mărește riscul de cancer

Statul îndelungat pe scaun e de-a dreptul peri­culos. Aproa­pe în fiecare lună, medicii de diverse spe­cialități ne anunță că au descoperit noi conexiuni între boli și această pos­tură nesănă­toasă. Sintetizând rezultatele a 47 de stu­dii clinice efectuate în diferite țări, specialiștii au ajuns la câteva conclu­zii demne de reținut: foarte multe ore petrecute în poziția șezând sporesc riscul de apariție a diabetului cu 90% și cu 18% pe cel al declanșării afecțiu­nilor cardiace sau maligne. Totodată se reduce speranța de viață.

Epidemiologii germani de la Uni­ver­sitatea Re­gensburg au desco­perit, la rândul lor, în urma ana­lizei cu­prin­zătoare a 43 de studii, că seden­taris­mul mărește riscul de cancer intes­tinal și uterin. Dar și să­nătatea psi­hică are de suferit din pricina inac­ti­vității. In­diferent dacă stăm la volan ori pe ban­cheta mașinii sau pe un scaun ergo­nomic la birou, indi­ferent dacă ne tolă­nim într-o poziție care ni se pare co­modă, dacă încovoiem spatele sau îl ținem drept ca lumânarea, șederea înseamnă inac­ti­vitate și ne submi­nează sănătatea, minut de minut.    Vâ­nătorii și culegătorii de fructe din epoca de piatră nu prea aveau obiceiul să se așeze. În momentele când își îngăduiau să se odih­nească, se ghemuiau la pământ, dar majori­tatea ceasurilor de veghe le petreceau în picioare. Pentru o perioadă enorm de lungă, acesta a fost stilul de viață la care s-a adaptat corpul uman. Statul prelungit pe scaun reprezintă o inven­ție de dată recentă a vieții sedentare. În birourile de altădată, comer­cianții scriau în registrele lor stând în picioa­re, la un pupitru. Numai regele stătea așezat pe tron, ceilalți încreme­neau în poziție de drepți sau în­ge­nuncheau la augustele lui picioare. Abia mai târ­ziu, statul pe un suport oarecare, atât de străin de natură, a devenit de la sine înțeles pentru toată lumea. El sim­­boliza ascensiunea socială a bur­gheziei, care și-a pus copiii ascultători să exerseze șederea nemișcată, vreme de câteva ceasuri, în băncile de lemn ale școlii. În prezent, campionii mon­diali ai sedentarismului sunt japo­ne­zii, nor­ve­gi­enii, taiwanezii și saudiții. Colum­bie­nii, brazilienii și portughezii însumează maximum de mișcare, ajun­gând să stea pe scaun cel mult trei ore pe zi.

Coloana suferă

Dar în ce fel dăunează organis­mu­lui șederea? Cum poate lipsa mișcării să ge­nereze cancer, diabet sau infarct? „Corpul înce­tează să mai funcționeze corect pe numeroase pla­nuri”, expli­că oamenii de știință. „Mușchii nu mai consumă energie, receptorii insu­linici sunt blocați, gli­ce­mia și procen­tul de grăsimi din sân­ge depășesc li­mitele admise.” Imo­bilitatea face oa­sele poroase, sistemul endocrin se dezechilibrează, coloana ver­tebrală suferă. Se ard prea puține calorii din cele introduse continuu în organism prin hrană – și astfel ia naștere, la un moment dat, suprapon­de­ralitatea, care atrage după sine, în continuare, o sumă de consecințe pato­logice.

Soluții practice

Aceste constatări îngrijorătoare au dus la cău­tarea unor soluții. În SUA, s-au descoperit moda­lități deosebit de ingenioase de a da oamenilor care lu­crează în birouri posibilitatea de a se mișca mai mult. Există acum steppere miniaturale ori mici mașini cu pedale, ce se instalează sub birou și sunt ac­ționate cu picioarele, în vreme ce persoana res­pec­tivă stă așezată pe scaun. Dar n-avem neapă­rată nevoie de asemenea aparate, noi în­șine pu­tem face câte ceva. Sunt su­ficiente chiar și niște schimbări mă­runte în rutina muncii și a vieții noas­tre de zi cu zi. De pildă, să ne ridi­căm de pe scaun la fiecare jumă­tate de oră, să vorbim la telefon stând în picioare sau umblând încolo și în­coace prin încă­pere, să plasăm impri­man­ta, coșul de hârtii și sticlele de apă la distanță cât mai mare de masa noastră de scris. Să ne uităm mai puțin la televizor, să cir­culăm prin ca­să în pauzele de pu­bli­citate, să limităm accesul copiilor la televizor și computer. Să mergem mai des pe jos, să lăsăm mașina în garaj și să luăm în locul ei bicicleta. Spe­cia­liștii ne în­deamnă să re­ducem statul pe scaun cu două până la trei ore pe zi.

Cum anume? Iată câteva sfaturi de mare folos.

Pe scaun, la birou

Organizația Mondială a Sănătății a vrut să afle cât timp petrec euro­pe­nii, în fie­care zi, stând pe scaun. Ci­fre­le de mai jos se referă nu­mai la pro­gramul de lucru.

18-29 ani: 199 minute

30-45 ani: 179 minute

46-65 ani: 133 minute

66 ani și mai mult: 50 minute

Și ce puteți face:

• Sculați-vă de pe scaun la fiecare jumă­tate de oră.

• Așezați coșul de hârtii și impri­manta departe de bi­rou.

• Schimbați des poziția cor­pului, de exemplu ridi­cați-vă în picioare, atunci când telefonați.

• O masă cu înăl­țimea re­glabilă ar fi ideală, însă pro­­­cu­rarea ei presu­pune cos­­turi pe care condu­cerea firmei se pre­su­pune că le-ar re­fuza. Un pu­­­pitru la care să se stea în pi­­cioare poate fi un prim pas.

La calculator, în timpul liber

Navigând pe Internet, intrând pe chat sau acce­sând magazinele online – ti­nerii sunt aceia care stau cel mai mult în fața calcu­lato­rului.

18-29 ani: 95 minute

30-45 ani: 57 minute

46-65 ani: 52 minute

66 ani și mai mult: 39 minute

Și ce puteți face:

• Limitați consumul exa­­gerat de media. Pen­tru co­pii, specia­liștii re­co­mandă mai puțin de o oră zilnic de in­ternet sau te­le­vizor.

• Introduceți în pro­gra­mul dvs. săp­tămânal termene fixe pentru activități desfă­șurate în aer liber.

• Potrivit recomandărilor OMS, un adult ar trebui să facă sport minimum 75 mi­nute pe săptămână. Copiii ar tre­bui să fie activi fizic cel puțin 60 mi­nu­te în fie­care zi.

La televizor, în fotoliu

Pe măsură ce îmbătrâ­nesc, oa­me­nii se uită tot mai mult la tele­vi­zor. Per­soanele trecute de 66 ani petrec ast­fel peste două ore și jumătate zil­nic.

18-29 ani: 97 minute

30-45 ani: 100 minute

46-65 ani: 124 minute

66 ani și mai mult: 160 minute

Și ce pu­teți fa­ce:

• Nu mai stați cu teleco­man­da în mâ­­nă cea­suri în­­tregi – nu e o me­todă e­fi­­cien­tă de re­laxare.

• În pauzele de publicitate, ridicați-vă din fotoliu și umblați prin casă – dar nu vă duceți în bucătărie, ca să luați o pungă de chipsuri!

• Reguli pentru cei mici: copiii sub 3 ani n-ar trebui lăsați deloc să priveas­că la te­levizor. Consum media re­­co­man­­dat: între 3 și 6 ani, cel mult 30 mi­nute pe zi; în­tre 7 și 9 ani – 45 mi­nute; între 10 și 12 ani, maxi­mum 60 mi­nute; de la 12 ani în sus, cel mult 120 minute.

La ieșirile în oraș, la citit și la masă

O mare parte din timpul nos­tru liber ne-o petrecem șe­zând, tăifă­su­ind și mân­când. Toate a­ces­tea ne fac plă­ce­re, dar nu sunt sănă­toa­se.

18-29 ani: 107 minute

30-45 ani: 96 minute

46-65 ani: 106 minute

66 ani și mai mult: 118 minute

Și ce puteți face:

• Dați-vă întâlnire cu prie­tenii și ca să vă plimbați ori să faceți sport împre­ună – în loc să mergeți la un bar sau într-un restaurant.

• „Stați cuminți la locul vostru!” Se face abuz de această regulă de bună pur­tare pentru copii, la ma­să. Când micuții au terminat de mâncat, ar trebui să le fie permis să se întoarcă la joacă.

În mașină, autobuz și tramvai

Suntem transportați într-un vehicul cam o oră și trei sferturi pe zi.

18-29 ani: 43 minute

30-45 ani: 48 minute

46-65 ani: 49 minute

66 ani și mai mult: 44 minute

Și ce puteți face:

• Mergeți pe jos sau cu bicicleta.

• Bucurați-vă când nu găsiți un loc unde să vă așezați, în mijloacele de trans­port în comun – stând în picioare, ardeți mai multe calorii.