• Telefoanele mobile, sateliții și inteligența artificială constituie doar începutul unor schimbări mult mai ample la care visează Elon Musk, Jeff Bezos și alți miliardari din domeniul tehnologiei. Oricât de fanteziste ar părea ideile lor, multe dintre ele sunt deja în curs de implementare. Iată doar câteva exemple notabile •
ELON MUSK – mai mulți roboți decât oameni
Elon Musk, care a devenit cel mai bogat om din lume, având o avere estimată la circa 800 de miliarde de dolari, a mărturisit, adesea, că succesul său în afaceri se datorează, în mare măsură, cărților științifico-fantastice pe care le-a citit în adolescență, precum „Ghidul autostopistului galactic” a lui Isaac Asimov. Acestea l-au modelat într-un om cu o viziune aparte, atras nu numai de bani, ci și de tot ceea ce înseamnă inovație. Inspirat de literatura SF, afaceristul și-a clădit averea, fondând câteva companii, exact în domeniul tehnologiei. Cele mai cunoscute sunt SpaceX, care se mândrește cu rachetele ei reutilizabile, și Tesla, care produce mașini electrice. Însă lui Elon Musk i-a venit în 2021 o idee și mai măreață: crearea robotului umanoid Optimus, despre care speră că va deveni în timp cel mai important și valoros produs din istoria Tesla. Noii roboți ar urma să aibă dimensiuni umane și mâini echipate cu senzori tactili pe fiecare deget, pentru a putea manipula cu dexteritate obiecte fragile sau unelte. Ei vor „vedea” lumea din jur prin camere video și vor fi capabili să analizeze datele în timp real. Într-o primă fază, roboții ar urma să preia anumite munci periculoase, repetitive sau plictisitoare din fabrici, însă, pe măsură ce vor fi perfecționați, ar putea fi folosiți și la unele treburi gospodărești, cum ar fi gătitul, tunsul ierbii sau chiar îngrijirea copiilor și a vârstnicilor. În Ianuarie, Elon Musk a anunțat că, până la sfârșitul acestui an, roboții săi vor începe deja să efectueze sarcini simple în fabrici. Prețul inițial cu care va putea fi cumpărat un robot Optimus a fost estimat de fondatorul Tesla la aproximativ 30.000 de dolari, însă, odată ce producția va fi complet optimizată, prețul ar putea să scadă. Producția la scară largă ar urma, cel puțin teoretic, să înceapă către sfârșitul acestui an sau în 2027 și să ajungă, în scurt timp, la 10 milioane de unități pe an. „Vom produce atât de mulți roboți și sisteme de inteligență artificială încât vor satisface toate nevoile umane. Previziunea mea este că vor exista mai mulți roboți decât oameni”, a spus miliardarul.
Nimeni nu poate ști, deocamdată, dacă speranțele fondatorului Tesla în privința roboților Optimus se vor adeveri. Însă un lucru e cert: era roboților umanoizi, care până de curând părea de domeniul științifico-fantasticului, deja a început. Un exemplu grăitor în acest sens ni-l oferă robotul umanoid Electric Atlas, dezvoltat de o filială americană a companiei sud-coreene Hyundai, care e silențios, precis și dotat cu inteligență artificială, putând învăța singur sarcini complexe. În plus, poate lucra non-stop în fabrici, fiind capabil să-și schimbe singur bateriile atunci când este nevoie. Anul acesta, Atlas a câștigat premiul „Best Robot”, iar stocurile pentru 2026 sunt deja epuizate. Hyundai plănuiește ca, până în 2028, să construiască o fabrică uriașă, capabilă să producă 30.000 de roboți Atlas pe an. China, care consideră robotica umanoidă un sector strategic național, are deja fabrici care pot asambla câte un robot la fiecare 30 de minute. Unii dintre ei se aseamănă unor muncitori, putând, de exemplu, să monteze piese mici sau să verifice calitatea sudurilor la mașini. Alții sunt un soi de atleți, care execută mișcări perfecte de Kung Fu. În China există chiar și roboți umanoizi, care au fost puși să dirijeze traficul în intersecții, așa cum se întâmplă în orașul Hangzhou.
În ceea ce privește roboții umanoizi proiectați anume pentru uz casnic, foarte popular este NEO, creat de compania norvegiană 1X Technologies. NEO cântărește doar 30 kg, e silențios și are un corp moale, acoperit cu un costum textil lavabil. Robotul e dotat cu inteligență artificială și reacționează la comenzi vocale, executând tot felul de sarcini. El poate, de pildă, să împăturească rufele, să golească mașina de spălat vase, să adune jucăriile sau obiectele împrăștiate prin casă și să organizeze rafturile. NEO recunoaște fețele și vocile, își amintește conversațiile anterioare și poate purta un dialog. Atunci când nu știe ceva, poate învăța rapid acel lucru, fie prin imitare, fie de pe internet. NEO costă în prezent 20.000 de dolari, dar poate fi și închiriat, cu 499 de dolari pe lună. În 2025, când s-a dat startul precomenzilor, stocul inițial, de 10.000 de unități, s-a epuizat în numai 5 zile. Până în 2027, 1X și-a propus să producă 100.000 de roboți NEO pe an. Într-un fel sau altul, Elon Musk are dreptate: în curând, am putea avea pe Pământ mai mulți roboți decât oameni.
JEFF BEZOS – turism spațial și colonii orbitale
Un alt vis împărtășit de mulți dintre oamenii de afaceri care s-au îmbogățit cu ajutorul tehnologiei este acela de a coloniza spațiul cosmic. Unul dintre cei care chiar au început să depună eforturi concrete în acest sens este fondatorul Amazon, Jeff Bezos. La fel ca Elon Musk și ca alți mari afaceriști tech, Bezos a fost de tânăr un împătimit al romanelor și filmelor SF. Sub influența lor, el a declarat sus și tare, încă de la 18 ani, că și-ar dori să expedieze oamenii în colonii spațiale primitoare, amenajate pe orbită. În acest fel, Terra ar fi protejată, putând fi transformată într-un „imens parc național”. Trecerea anilor nu l-a făcut să-și dea uitării viziunea. La 36 de ani, Bezos a fondat, sub deviza „Gradatim Ferociter” („Pas cu pas, cu înverșunare”), compania de tehnologie spațială Blue Origin, în care a investit miliarde de dolari. Compania nu a reușit încă să construiască habitate orbitale, dar este implicată în multe alte proiecte temerare, precum cele menite să facă posibil turismul spațial. La bordul vehiculului suborbital creat de Blue Origin, au trecut deja „granița” spațiului, aflată la peste 100 kilometri deasupra Pământului, zeci de turiști, între care s-au numărat și vedete internaționale, precum artiștii Katy Perry și William Shatner. Actorul, care a interpretat ani de zile rolul Căpitanului Kirk, din serialul SF Star Trek, avea 90 de ani împliniți când a zburat în spațiu. El s-a întors complet răvășit, plângând ca un copil.
Pentru că, privind Pământul din spațiu, a realizat că tot ce iubim și ce ne permite să viețuim se află îngrămădit pe o mică oază vulnerabilă, înconjurată de un hău rece și negru. Iar singura barieră care protejează viața de această imensitate ostilă este atmosfera, o peliculă albastră diafană și extrem de subțire. Aceasta este o lecție crucială, pe care o primesc aproape toți cei care ajung în spațiu și care, odată reveniți pe Pământ, încep să-l respecte într-o mult mai mare măsură și să înțeleagă, în același timp, întreaga dimensiune a fragilității sale. Poate tocmai de aceea Bezos refuză să renunțe la visul său aparent nebunesc și face tot ce-i stă în putere pentru a crea, pas cu pas, infrastructura de care este nevoie pentru o viitoare colonizare spațială.
Orașe pe Lună și pe planeta Marte
La concurență cu Bezos, Elon Musk caută soluții practice pentru ca oamenii să poată ajunge pe Marte. Acolo ar urma să construiască, în următorii 20-30 de ani, un oraș autonom, în care să poată trăi circa un milion de suflete. În acest fel, omenirea s-ar transforma într-o specie multiplanetară, ceea ce ar reduce considerabil riscul dispariției sale. Pe principiul că nu e înțelept ca toate ouăle să fie ținute într-un singur coș. Unul dintre primii pași ar fi, desigur, asigurarea transportului, motiv pentru care echipele de specialiști ale afaceristului s-au ocupat mai întâi de dezvoltarea vehiculelor spațiale și a logisticii necesare. În acest răstimp, multe dintre planurile inițiale ale lui Elon Musk au suferit întârzieri sau chiar au fost date complet peste cap. De exemplu, antreprenorul a ajuns între timp la concluzia că trebuie să construiască mai întâi o bază pe Lună. Aici pot fi testate multe dintre tehnologiile care ar urma să fie folosite pe Marte. În plus, pentru că Luna are o gravitație mult mai mică decât Pământul și e lipsită de atmosferă, lansările ar fi mult mai ușor de făcut și mai ieftine. Luna va sluji și pe post de „benzinărie”, pentru că rezervele ei uriașe de gheață pot fi folosite pentru extragerea de hidrogen și oxigen lichid, care ar putea fi utilizate ca propulsor pentru navele spațiale, eliminând nevoia de a transporta tot combustibilul direct de pe Pământ. În Februarie, Elon Musk a afirmat că, în doar 10 ani, am putea avea deja pe Lună un oraș capabil să se autosusțină. Între timp, s-ar putea face și primii pași pentru colonizarea Planetei Roșii. Conform planurilor anunțate de SpaceX, mai întâi ar urma să fie trimise acolo două-trei nave Starship, la bordul cărora s-ar afla și câțiva roboți Optimus, care vor explora planeta, vor căuta gheață și vor ajuta la asamblarea primelor facilități de pe Marte. Ulterior, SpaceX va trimite acolo o flotă mai mare, care ar putea livra multe alte lucruri necesare pe Marte, cum ar fi echipamentele de foraj. Dacă SpaceX se va convinge în urma acestor misiuni că oamenii pot ajunge în siguranță pe Marte și că ar dispune de resurse de apă, va trimite acolo, poate chiar în următorul deceniu, și un prim echipaj uman, format din câțiva astronauți, ingineri și oameni de știință aleși pe sprânceană, care vor construi „Baza marțiană Alpha”. În cele din urmă, pe Marte ar urma să ajungă și coloniștii civili. Musk și-ar dori ca, până prin 2050, pe Planeta Roșie să existe deja un oraș cu un milion de locuitori și cu o industrie suficient de bine dezvoltată, pentru a nu mai depinde de livrările de pe Pământ.
Implanturi neuronale
Una dintre tezele lui Elon Musk este că, într-o zi, se prea poate ca oamenii să devină pur și simplu irelevanți, în raport cu Inteligența Artificială. Cum am putea ține pasul? O posibilă soluție, crede antreprenorul, ar fi realizarea unei fuziuni între aceasta și creierul uman. Drept urmare, miliardarul a fondat în 2016 Neuralink, o companie care-și propune revoluționarea tehnologiei interfețelor creier-computer. Pentru început, Neuralink s-a mulțumit să activeze în domeniul medical, dezvoltând niște dispozitive mici, ca monedele, care se implantează în creier, unde citesc semnalele neuronale și le „traduc” sub forma unor comenzi date calculatorului. În acest fel, persoane cu paralizie cauzată de traumatisme ale măduvei spinării sau de anumite boli neurodegenerative au posibilitatea să comunice în continuare, măcar digital, cu lumea din jur, trimițând, de exemplu, mesaje text. În 2023, Neuralink a început studiile clinice umane, iar până în prezent au fost deja operați 21 de pacienți. Primul dintre ei a fost Noland Arbaugh, un tânăr paralizat de la umeri în jos, în urma unui accident. În 2024, i-a fost implantat un cip numit „Telepathy”, cu ajutorul căruia poate controla cursorul unui calculator doar gândindu-se la mișcarea pe care dorește să o facă. Implantul i-a permis să se întoarcă la studii și să își deschidă propria afacere online, dar și să se distreze, jucând pe calculator șah sau jocuri video complexe, navigând pe internet sau folosind rețelele sociale. Tânărul și-a descris experiența ca pe un fel de „science fiction, care a devenit realitatea de zi cu zi”.
În 2024, Neuralink a anunțat că speră ca, în perioada următoare, să poată reda vocea unor pacienți care și-au pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unui AVC sau a sclerozei laterale amiotrofice, cu ajutorul unui implant axat pe decodificarea cuvintelor, direct din gândurile lor. Un alt implant aflat în curs de testare pe oameni le-ar putea permite nevăzătorilor să vadă din nou, conectându-i la o cameră video externă, care le va stimula în mod direct cortexul vizual. În Ianuarie, Elon Musk a anunțat că Neuralink va începe chiar anul acesta producția în masă a dispozitivelor sale „Telepathy”. Neuralink își propune ca până în 2031 să ajungă să efectueze peste 20.000 de operații pe an.
Combaterea îmbătrânirii
Pentru cineva care se numără printre cei mai bogați și influenți oameni ai planetei și care a demarat proiecte care ar putea schimba complet soarta omenirii în doar câteva decenii, gândul că nu va apuca să afle cum i s-au finalizat proiectele este, probabil, fenomenal de frustrant. Însă miliardarii din domeniul tehnologic nu sunt genul de persoane care se resemnează ușor, ci mai degrabă o specie rară de visători înzestrați cu spirit pragmatic, care nu se lasă până când nu găsesc soluții la problemele lor. Așa se face că în 2022, doi dintre cei mai mari antreprenori din domeniul tehnologic, Yuri Milner și Jeff Bezos, au investit miliarde de dolari într-o companie de biotehnologie care-și propune să deslușească nu doar secretul longevității, ci și al eliminării bolilor cronice legate de vârstă, precum Alzheimerul sau afecțiunile cardiovasculare, prin reprogramare celulară.
În acest fel, oamenii nu numai că ar trăi mai mult, dar s-ar și bucura mai multă vreme de o stare bună de sănătate. Primul pas al celor doi afaceriști a fost să recruteze, în schimbul unor salarii de milioane de dolari, o echipă formată din cei mai respectați cercetători din domeniu, precum deţinătorul Premiului Nobel pentru Medicină, Shinya Yamanaka, specialist în domeniul celulelor stem, și biologul Juan Carlos Izpisua Belmonte, care s-a declarat încrezător că viaţa ar putea fi prelungită cu „cel puţin 50 de ani”. În doar câțiva ani, cercetătorii de la Altos Labs au reușit câteva performanțe remarcabile, între care s-a numărat întinerirea celulelor de piele prelevate de la oameni în vârstă de 90 de ani. Oamenii de știință au obținut, de asemenea, rezultate impresionante în cadrul unor experimente efectuate pe șoareci bătrâni, care au fost supuși unor terapii de reprogramare celulară parțială. Cu ajutorul acestora, țesuturile animalelor s-au regenerat vizibil, musculatura lor s-a întărit, iar organele lor și-au recăpătat rezistența la stres. În plus, oamenii de știință au reușit să întinerească țesuturi din ochiul unor șoareci pentru a le reda vederea și să le repare celulele hepatice degradate. În toamna anului trecut, Altos Labs au început primele teste pe oameni.
O altă companie de biotehnologie înființată recent (2021) și care a obținut deja rezultate notabile este Retro Biosciences, finanțată de Sam Altman, co-fondatorul companiei OpenAI, care a creat celebrul ChatGPT. Misiunea declarată a Retro Biosciences este prelungirea cu 10 ani a perioadei de viață, în care organismul uman se bucură de o bună stare de sănătate. Până acum, cercetătorii companiei au reușit, între altele, să creeze pastila RTR242, care activează autofagia, putând ajuta la combaterea anumitor boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau Parkinson) și a disfuncțiilor sistemului imunitar, cauzate de îmbătrânire. Primul studiu clinic pe oameni a început deja, în Australia. Retro Biosciences studiază, de asemenea, modul în care Inteligența Artificială ar putea fi folosită pentru a înlesni reprogramarea celulară și repararea ADN-ului. Cercetătorii finanțați de Sam Altman și-au propus, totodată, să găsească o metodă viabilă prin care să extragă celulele îmbătrânite, să le întinerească în laborator folosind automatizarea robotică și să le reintroducă apoi în corp. „Dacă ai 85 de ani, poți înlocui celulele stem din sânge cu unele de vârstă zero, care apoi vor produce celule tinere în întregul organism”, a explicat directorul Retro Biosciences.
