• Noi abordări terapeutice, în cazul unor probleme care variază de la acnee la cancerul de piele •

Pielea noastră are mare grijă de noi: ne protejează de intruși, ne împiedică să ne deshidratăm și, împreună cu soarele, ne furnizează chiar și importanta vitamină D. Însă noi ne purtăm mult mai puțin frumos cu ea: facem prea multe dușuri și ne expunem prea des la soare, fără să ne protejăm. Iar asta, în condițiile în care știința știe astăzi destul de precis ce îi priește pielii. Și acest lucru e legat într-o proporție surprinzător de mare, de bacteriile pe care le găzduim. Un microbiom cutanat sănătos, cu alte cuvinte, comunitatea bacteriilor de pe piele, constă înainte de toate dintr-o mare diversitate de germeni. Cu cât aceștia sunt mai variați, cu atât e mai bine.

Compoziția microbiomului pielii este determinată de diverși factori: alimentația, curățarea excesivă, produsele cosmetice, radiațiile UV, poluarea mediului, stilul de viață și medicamentele. Dar și hormonii, stresul, vârsta și, nu în ultimul rând, microbiomul intestinal exercită o influență majoră. Prin intermediul axei intestin-piele, miliardele de bacterii din intestinul gros își pun și ele amprenta asupra proceselor care se desfășoară la suprafața corpului nostru.

Principalul paznic se află în intestin

Un echilibru sănătos al bacteriilor este esențial pentru pielea noastră. Deoarece microbiomul este responsabil și de reglarea sistemului imunitar, o parte dintre aceste celule imunitare migrează către suprafața corpului, unde influențează procesele inflamatorii. Ele combat agenții patogeni și coordonează procesele de vindecare. Bacteriile intestinale produc metaboliți care întăresc bariera cutanată sau reglează producția de sebum. Însă dacă flora intestinală e perturbată, substanțele nocive pot trece de bariera intestinală, care în mod normal funcționează eficient, pătrunzând în fluxul sanguin. Din acest motiv, bolile inflamatorii ale pielii se pot agrava. Bacteriile din intestin și de la suprafața pielii joacă un rol important în cazul multor afecțiuni cutanate.

1. Dermatita atopică

Dermatita atopică se manifestă de regulă începând din a treia lună de viață și afectează aproximativ 10 până la 15 la sută dintre toți copiii. Aceștia suferă foarte mult din cauza mâncărimii. Deși boala se vindecă de la sine, în majoritatea cazurilor, ea continuă totuși să afecteze două până la cinci la procente dintre adulți.

Microbiomul intestinal: Cercetătorii au descoperit în cadrul unor studii că în intestinul persoanelor care suferă de această formă de eczemă atopică se găsește adesea o diversitate bacteriană mai redusă. Chiar și la sugari s-a constatat un deficit de germeni benefici și protectori, cum ar fi bacteriile lactice sau bifidobacteriile. În schimb, încep să predomine de timpuriu alte tipuri de germeni, precum stafilococii și clostridiile.

Îngrijirea pielii: În cazul dermatitei atopice, această modificare a microbiomului cutanat joacă un rol decisiv. Dacă stafilococii sunt înlăturați, starea pielii se îmbunătățește considerabil. Băile și unguentele cu bacterii probiotice speciale pot ține sub control germenii asociați dermatitei atopice. În acest fel, mâncărimea, eczemele și secrețiile cutanate dispar. În plus, în cadrul tratamentului nu ar trebui făcute băi alcaline. Un pH alcalin la nivelul pielii favorizează răspândirea stafilococilor. Microbiomul sănătos al pielii are nevoie de un pH acid, pentru menținerea unui înveliș protector stabil. În schimb, băile și unguentele cu bacterii probiotice vii îmbunătățesc în mod dovedit microbiomul cutanat și îndepărtează bacteriile nedorite.

Alimentația: Dermatita atopică nu este o alergie propriu zisă, însă persoanele afectate suferă mai frecvent decât cele sănătoase de alergii alimentare, care pot înrăutăți starea pielii. Mai ales în cazul copiilor mici, e recomandabil să se verifice dacă există alergii.

Însă, în general, ar trebui consumate toate alimentele care nu provoacă alergii. Fiindcă dezvoltarea unei flore intestinale variate e posibilă numai printr-o alimentație diversificată.

Cercetătorii afir­mă că mâncarea de tip fast-food pare să favorizeze apariția alergiilor. În schimb, o alimentație sănătoasă, constând din fructe și legume, pește, leguminoase și uleiuri vegetale bogate în acizi grași Omega-3, precum uleiul de rapiță, de in sau de cânepă, are un efect pozitiv.

2. Acneea

Acneea, cu diversele sale grade de severitate, este larg răspândită la pubertate, afectând între 80 și 95 la sută dintre tineri. Din cauza schimbărilor hormonale, pielea produce mai mult sebum decât în mod obișnuit. În același timp, canalele prin care grăsimea pielii este condusă spre exterior sunt blocate de celulele cornoase eliminate, astfel încât sebumul produs în exces ajunge să se acumuleze.

Microbiomul intestinal: Studiile arată că o mare parte dintre tinerii cu acnee suferă și de tulburări digestive. Astăzi, există certitudinea că, în cazul multora dintre persoanele afectate, microbiomul tractului digestiv este dezechilibrat, iar bariera intestinală este mai permeabilă. De aceea, este cu atât mai surprinzător faptul că microbiomul intestinal încă nu e luat aproape deloc în considerare, în tratamentul acneei. Pacienților cu acnee le lipsesc, în special, bacteriile care descompun fibrele alimentare, ca de exemplu Ruminococcus, precum și lactobacilii și bifidobacteriile. În schimb, în cazul lor se găsesc în număr mai mare bacterii asociate inflamației și proceselor de putrefacție.

Îngrijirea pielii: În cazul acneei, produsele de îngrijire ar trebui să hidrateze, dar să fie mai degrabă sărace în grăsimi. Gelurile și loțiunile sunt potrivite. Este important ca produsele de îngrijire să aibă un pH acid. Produsele alcaline pot facilita răspândirea bacteriilor implicate în acnee. Cele mai eficiente substanțe active împotriva acneei sunt peroxidul de benzoil și retinoizii (derivați din vitamina A), care reglează reînnoirea pielii, precum și acidul salicilic, care combate hiperkeratoza (îngroșarea stratului exterior al pielii ca urmare a producției excesive de cheratină). Acidul azelaic și niacinamida ajută în cazul inflamațiilor. Pentru formele severe, sunt utile antibioticele eliberate pe bază de rețetă.

Alimentația: Produsele lactate trebuie evitate. La fel și alimentele care conțin carbohidrați simpli, care se digeră rapid (zahăr, pâine albă, prăjituri, fast-food), și mâncărurile semipreparate. Este recomandată creșterea aportului de fibre alimentare și a proporției alimentelor de origine vegetală. Fructele de pădure închise la culoare, legumele cu frunze verzi și ceaiul verde au efect antioxidant.

Suplimente alimentare: Zincul, seleniul, acizii grași Omega-3 și antioxidanții precum vitamina C pot fi de ajutor. Vitaminele din grupul B ar trebui evitate. Acestea activează bacteria Cutibacterium acnes.

3. Psoriazisul

Psoriazisul este o așa-numită boală inflamatorie cronică a pielii. La nivel mondial sunt afectate două până la trei procente din populație. În mod surprinzător, boala este mai rară în apropierea ecuatorului, dar mult mai frecventă în țările nord-europene. Acolo suferă de această afecțiune până la zece procente din populație.

Alimentație: Ar trebui evitate alcoolul și nicotina, precum și carnea de porc și untura de porc (din cauza conținutului ridicat de acid arahidonic, care favorizează inflamația). În schimb, se recomandă o alimentație echilibrată, predominant vegetală, inspirată de dieta mediteraneană, cu puțină carne, dar cu mult pește, bogat în acizi grași Omega-3, și leguminoase, ca surse de proteine. Efecte pozitive au, de asemenea, turmericul, ghimbirul și ceaiul verde.

Suplimente alimentare: Bacterii probiotice și fibre prebiotice, administrate timp de cel puțin șase luni, precum și zinc și seleniu.

4. Ciuperci, negi, herpes

Ce ajută cu adevărat împotriva infecțiilor virale și a proliferărilor nedorite?

* Negii se iau ușor după o vizită la piscină. Pentru că papilomavirusurile umane (HPV) se simt foarte bine în medii calde și umede. Cel mai adesea se infectează tălpile picioarelor. Negii se tratează în general cu acid salicilic sau pot fi îndepărtați prin crioterapie. Uneori ajută și uleiul de arbore de ceai, care are efect dezinfectant, la fel ca usturoiul. După cum arată studiile, acesta din urmă are o eficiență moderată. Se poate, de asemenea, combina acidul salicilic cu uleiul de arbore de ceai și cu usturoiul, care se aplică crud.

* Infecțiile fungice sunt adeseori persistente. De regulă, micoza afectează mai întâi piciorul, iar apoi se extinde la unghii. Ciuperca piciorului (numită Tinea pedis sau piciorul atletului) poate fi tratată eficient cu unguente antimicotice. Ea reapare însă frecvent, dacă mediul de la nivelul picioarelor nu se schimbă, dacă pielea picioarelor nu poate respira suficient sau dacă pacientul se reinfectează în mod repetat făcând sport. În schimb, eliminarea ciupercii unghiei (numită onicomicoza sau tinea unguium) este relativ dificilă, deoarece unguentele nu ajung la micoza din unghie. Dacă sunt afectate doar zone mai mici, pot ajuta lacurile speciale pentru unghii care combat ciuperca. Dar dacă e afectată deja întreaga unghie, trebuie administrate comprimate antimicotice, pe o perioadă mai lungă de timp.

* Virusurile herpetice afectează aproape fiecare om. Atunci când sistemul imunitar este slăbit ca urmare a suprasolicitării fizice sau a unei infecții, acestea se manifestă, de exemplu, sub forma herpesului labial (care afectează buzele). La nivel local, afecțiunea poate fi controlată inițial cu medicamente antivirale. S-a constatat însă că și o alimentație bogată în lizină și săracă în arginină limitează semnificativ multiplicarea virusurilor. Aceasta înseamnă să mâncăm mai mult pește, mai multe produse lactate și ouă, dar mai puțină ciocolată și mai puține nuci. Aminoacidul lizină poate fi, de asemenea, administrat preventiv sub formă de supliment alimentar.

5. Urticaria

Unul din cinci oameni este afectat, cel puțin o dată în viață, de papulele de un roșu aprins care pot apărea spontan pe orice zonă a corpului. Însă uneori urticaria devine cronică. Printre factorii declanșatori se numără stimuli fizici precum căldura, frigul sau presiunea atmosferică, infecțiile, medicamentele, alimentele și stresul. Cauza este însă atribuită, înainte de toate, modificărilor de la nivelul microbiomului intestinal.

Alimentație/Stil de viață: În cazul simptomelor severe, antihistaminicele pot ajuta temporar. Se recomandă identificarea factorilor declanșatori, cum ar fi medicamentele sau chiar suplimentele alimentare. Reducerea stresului ajută foarte mult. Suplimentarea aportului de fibre alimentare favorizează creșterea numărului de bacterii care descompun fibrele. Se recomandă, de asemenea, administrarea pe termen mai lung și în doze mari, de bacterii probiotice, precum și a unor antihistaminice naturale, cum sunt vitamina C, chimenul negru și ceaiul verde.

6. Rozaceea

Această afecțiune inflamatorie cronică a glandelor sebacee apare de regulă la maturitate. Printre simptomele tipice se numără roșeața, vasele de sânge vizibile și pustulele de pe față. Sunt afectate în special persoanele cu pielea deschisă la culoare.

Adesea, coexistă și afecțiuni ale tractului digestiv, precum suprapopularea bacteriană a intestinului subțire, o infecție cu bacteria gastrică Helicobacter pylori sau sindromul de colon iritabil. Aceste probleme ar trebui investigate și, respectiv, tratate.

Îngrijirea pielii: Trebuie folosită zilnic o cremă cu factor de protecție solară. Cele mai potrivite sunt gelurile și loțiunile ușoare. Cremele pentru piele care conțin metronidazol, acid azelaic sau ivermectină (toate disponibile numai pe bază de prescripție medicală) ucid acarienii și au efect antibacterian.

Stil de viață/alimentație: Este important ca factorii declanșatori specifici să fie identificați și apoi evitați. Printre aceștia se pot număra radiațiile UV, stresul, alcoolul, căldura și temperaturile extrem de ridicate (inclusiv sauna), alternanța dintre stimuli calzi și reci, băuturile fierbinți și alimentele condimentate.

* Cancerul de piele este o boală tumorală foarte frecventă. Numărul pacienților cu cancer de piele crește considerabil, de ani de zile. Numărul persoanelor diagnosticate cu cancer de piele negru a crescut de peste două ori din 2005 încoace, iar în ceea ce privește așa-numitul cancer de piele alb, cazurile aproape s-au triplat. În comparație cu anii 1970, incidența cancerului de piele alb s-a mărit de peste cinci ori. Dintre tumorile cutanate, cancerul de piele negru (melanomul malign) prezintă cel mai mare risc de a forma metastaze și este responsabil pentru majoritatea deceselor cauzate de cancerul de piele. Melanomul malign este provocat de radiațiile UV, iar riscul crește cu fiecare expunere la soare fără protecție. La fel de periculoase sunt, de altfel, și radiațiile UV artificiale din solarii.

* Cancerul de piele alb este cea mai frecventă formă de cancer de piele și reprezintă aproximativ 90 la sută din totalul cazurilor de cancer de piele. De obicei are o culoare deschisă și se dezvoltă aproape întotdeauna din celulele bazale și din cele scuamoase. În schimb, cancerul de piele negru ia naștere din celulele pigmentare.

* Atât pentru cancerul de piele alb, cât și pentru cel negru este valabil același principiu: odată diagnosticat, țesutul afectat trebuie îndepărtat cât mai rapid cu putință, de regulă printr-o intervenție chirurgicală. În cazul cancerului de piele alb, zona poate fi tratată, alternativ sau complementar, prin radioterapie. În prezent, pe lângă imunoterapie, se poate recurge și la terapii țintite.

* În toate cazurile, depistarea precoce este extrem de importantă pentru a crește șansele de vindecare. Peste 90 la sută dintre melanoame pot fi vindecate prin simpla excizie chirurgicală. Dar numai dacă sunt descoperite din timp.

Carte de bucate pentru piele

Pielea are enorm de câștigat de pe urma unei alimentații corecte. Iată ce îi place, în mod deosebit:

* Legumele și fructele colorate: morcovii, roșiile și caisele furnizează cantități mari de carotenoide și antioxidanți. Studiile au arătat că persoanele în al căror sânge există cantități mari ale acestor substanțe par mai tinere și au, de asemenea, mai puține riduri.

* Cacao și ceaiul verde formează o protecție împotriva radiațiilor UV și contribuie la hidratarea pielii. Și ele pot împiedica formarea ridurilor.

* Hormonii vegetali din boabele de soia și semințele de in cresc densitatea pielii și întăresc țesutul conjunctiv. După două luni de consum regulat, pielea devine mai fermă, mai elastică și mai bine hidratată.

* Acizii grași Omega-3 din pește, nuci, ulei de rapiță și ulei de in participă activ la combaterea inflamațiilor și încetinesc procesele de îmbătrânire. În plus, par să aibă un efect pozitiv în combaterea unor afecțiuni cutanate precum psoriazisul și dermatita atopică. Coacăzele negre, ardeiul gras, broccoli, kiwi și citricele ne furnizează cantități mari de vitamina C. Studiile au arătat că persoanele care obțin suficientă vitamina C din alimentație fac mai puține riduri. Iar în cazul acneei, antioxidanții pe care îi conțin aceste alimente pot reduce inflamațiile.

* Produsele lactate fermentate, cum ar fi brânza, chefirul și iaurtul, conțin bacterii probiotice care influențează pozitiv pielea prin intermediul intestinului. Același lucru este valabil și în ceea ce privește produsele fermentate pe bază de lapte de soia, ovăz sau cocos. Atenție însă: în caz de acnee, produsele lactate ar trebui consumate cu prudență, deoarece pot facilita apariția mai multor coșuri.

* Postul este, la rândul său, bun pentru piele și microbiom, afirmă experții. „Mai ales atunci când este practicat fără a se lua în paralel măsuri de curățare a intestinului. Acestea dezechilibrează microbiomul”.