• Încălzirea globală nu afectează doar natura, ci și sănătatea noastră. Iată cum putem face față arșiței, aerului poluat, noilor agenți patogeni și anxietății provocate de schimbările climatice •

Tot mai des, aerul de pe străzi e îmbâcsit încă de la primele ore ale dimineții. Iar nopțile rămân și ele tropicale. Nicio adiere răcoroasă nu mai pătrunde în locuință, chiar dacă lăsăm ferestrele larg deschise. Mulți oameni dorm mai prost, se simt epuizați sau se confruntă cu probleme circulatorii. Iar cine lasă fereastra deschisă se lovește adesea de o altă problemă: sezonul polenului pare fără de sfârșit. Ceea ce odinioară era considerat o excepție devine, într-o măsură tot mai mare, o parte a vieții noastre de zi cu zi. Fiindcă schimbările climatice nu modifică doar mediul înconjurător, ci influențează și sănătatea noastră – atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Experți din diferite domenii explică ce înseamnă concret acest lucru, la ce evoluții trebuie să ne așteptăm și ce strategii ne pot ajuta să le gestionăm bine.

Alertă de caniculă: de ce sunt periculoase temperaturile ridicate

Vară, soare, seri lungi în aer liber – la prima vedere, toate acestea par sinonime cu lipsa de griji. Însă atunci când căldura devine o povară, starea de spirit se schimbă rapid. Valurile de caniculă provoacă cel mai mare număr de decese dintre toate fenomenele meteorologice extreme – în special în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu afecțiuni preexistente. Nu este vorba doar despre bolile cardiovasculare, ci și despre cele pulmonare. Motivele pentru care căldura poate deveni atât de periculoasă țin și de reacțiile organismului nostru. La temperaturi ridicate, corpul încearcă să elimine căldura prin piele și prin transpirație. Deși acest mecanism ne protejează la început, el poate deveni și o problemă: cine transpiră abundent pierde lichide. Sângele devine mai vâscos, iar cheagurile se pot forma mai ușor. Chiar și o creștere a temperaturii cu un singur grad poate mări în mod măsurabil mortalitatea cauzată de infarct și de accidentul vascular cerebral. Vârstnicii sunt cei mai expuși.

Faptul că trebuie să ne pregătim pentru tot mai multe valuri de caniculă este confirmat și de datele serviciilor meteorologice: începând din anii ’50, numărul zilelor de vară cu temperaturi de peste 25°C aproape că s-a dublat, iar numărul zilelor caniculare, cu temperaturi de peste 30°C, a crescut chiar de patru ori. „Trebuie să regândim felul în care sunt concepute orașele”, subliniază specialiștii. „Orașul nu ar trebui doar să aibă parcuri, ci să fie el însuși un parc – o realitate de care suntem încă foarte departe”. Sunt necesare planuri de protecție împotriva caniculei, mai multe spații verzi, zone umbrite și locuri în care oamenii să se poată răcori.

Însă fiecare poate face câte ceva și în viața de zi cu zi. Cel mai important este să bem suficiente lichide, să stăm în locuri răcoroase și să evităm efortul fizic în perioadele cu temperaturile cele mai ridicate. De ajutor sunt și balcoanele, fațadele și acoperișurile înverzite, copacii din jurul casei sau reducerea suprafețelor betonate din grădină. Când vin valurile de caniculă, este nevoie și de solidaritate: să batem la ușa vecinilor mai în vârstă, să îi întrebăm dacă au băut suficientă apă și să verificăm dacă au nevoie de ajutor.

Este deosebit de important să luăm în serios semnalele de alarmă. Stările de confuzie, slăbiciunea accentuată, amețeala sau tulburările neurologice pot indica un impact periculos al caniculei asupra organismului. În astfel de situații, trebuie să solicităm imediat ajutor medical. Un lucru este cert: încălzirea climatică ne va însoți și în viitor. De aceea, este cu atât mai important să învățăm din timp cum ne putem proteja mai bine pe noi înșine și cum îi putem ocroti pe cei din jur.

Aer poluat: cei alergici suferă mai mult

Pe lângă arșiță, ne mai afectează și un al doilea factor, adesea invizibil: deteriorarea calității aerului. Se bănuiește că poluanții, precum particulele ultrafine, nu numai că pot contribui la apariția bolii Alzheimer, a demenței și a tulburărilor psihice, ci ne atacă totodată mucoasele și cresc permeabilitatea barierei protectoare a pielii. Astfel, sistemul nostru imunitar intră în contact cu alergenii într-un mod diferit. Ne-am modificat mediul înconjurător într-o asemenea măsură, încât substanțele nocive ne-au transformat scutul protector într-unul plin de fisuri. Însă acesta este doar unul dintre motivele pentru care aproximativ o treime dintre oameni suferă de alergii – iar tendința este în creștere. Există mulți factori care ne fac mai sensibili și favorizează apariția alergiilor, între aceștia numărându-se stilul nostru de viață, alimentația, substanțele chimice la care ne expunem și fumatul.

Acestea sunt vești proaste pentru milioanele de persoane care sunt alergice la polen. Încălzirea climatică, poluarea mediului, stresul provocat de secetă și suprafețele asfaltate din orașe duc la accentuarea simptomelor. În prezent, aproape că nu mai există nicio zi lipsită de polen, iar poluanții și stresul cauzat de secetă fac ca polenul să devină mai agresiv și să elibereze mai multe proteine care declanșează alergii. Acestor factori li se adaugă creșterea cantității de polen din aer, precum și prezența unor specii invazive, cum ar fi ambrozia, care are un potențial alergen deosebit de ridicat.

Dacă o alergie este depistată la timp, luată în serios și diagnosticată corect, ea poate fi tratată cu succes. Dacă urmăm o terapie de hiposensibilizare, devenim mai rezistenți și la schimbările din mediul înconjurător. Datorită terapiilor moderne, mulți alergici au posibilitatea să trăiască aproape fără simptome. Este valabil și în cazul persoanelor cu astm sau dermatită atopică.

În plus, plasele de protecție împotriva polenului, care se montează la ferestre, țin o parte dintre alergeni în afara locuinței. Aerisirea ar trebui făcută în perioadele în care concentrația de polen e mai mică – în orașe, mai ales la primele ore ale dimineții, iar în zonele rurale, mai degrabă seara. Dacă strănutul, mâncărimea la nivel ocular sau dificultățile de respirație ne afectează viața de zi cu zi, ne poate face bine să luăm antihistaminice sau alte medicamente antialergice.

Infecțiile: agenți patogeni care au ajuns și la noi

Schimbările climatice nu modifică doar sezonul polenului, ci și răspândirea agenților patogeni. Țânțarul tigru asiatic a fost deja observat în Europa. Și virusul West Nile a ajuns deja la noi. Totuși, probabilitatea ca malaria să se răspândească în următoarele decenii este redusă. Mai îngrijorătoare este creșterea numărului de boli infecțioase care ne sunt deja cunoscute și care sunt transmise prin căpușe – precum encefalita de căpușă (TBE) sau borelioza. Dar și în acest caz, există deja soluții pentru a ne proteja, cum ar fi vaccinarea.

Anxietatea provocată de schimbările climatice

Criza climatică împovărează puternic, din punct de vedere psihic, un mare număr de oameni, deoarece provoacă mai multe tipuri de stres în același timp: amenințarea directă reprezentată de fenomenele meteorologice extreme, îngrijorările constante cu privire la consecințele viitoare și, totodată, sentimentul de neputință sau de pierdere a controlului. Aceste temeri se pot manifesta în moduri foarte diferite – de la tulburări de somn și simptome depresive, până la tulburări de stres posttraumatic, în funcție de cât de vizibilă este criza climatică în mediul în care trăiește fiecare persoană și de cât de mare este impactul acesteia.

Multe măsuri pentru combaterea încălzirii climatice aduc beneficii pe mai multe planuri. Printre acestea se numără și o alimentație bazată pe produse de origine vegetală și de proveniență regională. De exemplu, un măr produs local conține, potrivit specialiștilor, mai puțini alergeni decât un măr care parcurge câteva sute de kilometri până ajunge la noi. Un consum conștient de carne poate avea, de asemenea, un impact important. Asta nu înseamnă că trebuie să devenim cu toții vegetarieni. Recomandările „Planetary Health Diet”, un model nutrițional conceput pentru a proteja simultan sănătatea și mediul, prevăd un consum de aproximativ 300 g de carne și 200 g de pește pe săptămână. Cercetătorii sunt cu toții de acord: există motive de speranță. „Nu este prea târziu să acționăm”.

Cum să facem față schimbărilor climatice în viața de zi cu zi

* Mișcare în natură   

Plimbările prin parc sau pădure nu reduc doar nivelul de stres, ci întăresc deopotrivă inima și psihicul, îmbunătățind calitatea aerului pe care îl respirăm. Mai ales în orașe, merită să ieșim în natură.

* Consumați suficiente lichide

Mai ales pe timp de caniculă, ar trebui să bem zilnic cel puțin 1,5-2,5 litri de apă sau alte băuturi neîndulcite (de preferință nu foarte reci). Atunci când temperaturile sunt foarte ridicate sau în timpul unor activități fizice, este nevoie de un volum considerabil mai mare.

* Gestionați cu inteligență canicula

Evitați expunerea la arșița amiezii. Stați în încăperi răcoroase și întunecate. Acasă, umbriți ferestrele și țineți-le închise ziua (aerisiți seara). Purtați haine ușoare, de culoare deschisă, care acoperă brațele și picioarele.

* Întăriți-vă sistemul imunitar

Alimentația variată, somnul suficient și evitarea alimentelor ultraprocesate ajută la reducerea inflamației.

* Atenție la calitatea aerului

Atunci când nivelul de particule fine este ridicat, efortul fizic în aer liber ar trebui redus. Ferestrele ar trebui ținute închise, iar persoanele alergice ar trebui să rămână în interior.

* Consumați alimente proaspete, de origine vegetală

Nu sunt bune doar pentru climă, ci și pentru sănătate. Fructele și legumele sunt bogate în fibre, vitamine și minerale de care organismul are nevoie pentru a rămâne sănătos. Soiurile locale sunt deosebit de bune.

* Comunitatea este de ajutor

Mai ales în perioadele de caniculă, este important să ne îngrijim de persoanele în vârstă sau bolnave, să le întrebăm dacă se simt bine ori să trecem pe la ele, în special dacă locuiesc singure. Sănătatea este și o chestiune de solidaritate și sprijin reciproc.