Inima, față-n față cu primăvara: De ce are nevoie o inimă ca să fie sănătoasă?

• Răspunsurile în multe puncte s-au redus, în ultima vreme, la două: alimentație sănătoasă și sport. „Doar atât?”, se vor întreba abonații la medicamente. Da. Doar atât. Cu condiția să fie două direcții urmate pe termen lung •

Faptul că mișcarea ne poate salva viața a fost demonstrat încă de acum peste 60 de ani, de așa-numitul studiu al autobuzului londonez: în comparație cu controlorii de bilete, șo­ferii de autobuz erau afectați cu circa 30% mai mult de afecțiuni ale sistemului car­dio­vascular. De ce? Explicația este simplă: în timp ce șoferii ședeau țin­tuiți la volan, controlorii umblau câte opt ore prin autobuz. Medicii întâm­pină totuși în conti­nua­re dificultăți în a-și convinge pacienții să fie mai ac­tivi. Și asta, în condițiile în care spor­tul se poate practica și într-o manieră confortabilă: o simplă plim­bare zil­ni­că ne întărește sănătatea. Orga­ni­zația Mondială a Sănătății (OMS) re­comandă minimum 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână, adică circa 20 de minute zilnic. Efec­tul este uriaș: ca urmare a mișcării, ni se dezvoltă în inimă, creier și mușchi, mici vase de sânge. Organismul este ast­fel mai bine aprovizionat cu oxigen și nutrienți.

Alimentația echilibrată reprezintă o altă piatră de temelie pentru o inimă sănătoasă. Multora le lip­sește, însă, în zilele noastre, flerul de a mânca sănă­tos. Când găsești la tot pasul mâncăruri semipre­pa­rate, de tip fast-food și ronțănele, e greu să re­ziști. „Pe de altă parte, noi știm astăzi foarte clar, grație unor studii, cât de strâns este legată alimen­tația de o inimă bolnavă”, explică Jürgen Axel, un profesor de cardiologie la Universitatea din Ham­burg. „Dacă ne hrănim sănătos, scade și ris­cul ata­cului de cord”. Un exemplu sunt grăsimile ne­sa­­turate: este un lucru dovedit că ele ne feresc de rigidizarea arterelor, hipertensiune arterială și alte boli cardiovasculare. Cei mai importanți repre­zen­tanți ai lor sunt acizii grași Omega-3 și mai ales Omega-6, care sunt conținuți în alimentele bogate în grăsimi vegetale, precum nucile, semințele de in sau chia, dar și în uleiurile vegetale autohtone. „Din coșul de cumpărături nu ar trebui să lip­sească, pe lângă fructe, legume și produse din cereale in­tegrale, uleiul de floarea-soarelui, de do­vleac și de rapiță, de in și de sâmburi de stru­guri”, ne sfătu­iește medicul german.

De ce trăiesc oamenii din Creta 100 de ani?

OMS apreciază că 50 până la 70 la sută dintre toa­te bolile cronice sunt legate de natura alimen­ta­ției. Inversând lucrurile, putem deci spune că mân­carea sănătoasă ne men­ține în formă. Campioană absolută este dieta mediteraneană, care cu­prin­de multe legume proaspete, ulei de măsline, păstăile de tot felul, nu­cile, verdețurile, peștele și fructele de mare. Laptele, carnea roșie și dulciu­rile sunt în schimb consumate mai rar. Numeroase studii au demonstrat efec­tele pozitive ale acestei diete. Unul dintre cele mai importante a fost stu­diul Perimed, la care au participat 7500 de persoane, care prezen­tau un risc crescut de a face boli cardio­vas­culare. Cei care au recurs la un regim alimentar bogat în ulei de măsline și nuci au redus cu o treime riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Ajutoare naturale ale inimii

Pe lângă alimentație și sport, există multe me­tode apreciate, care ne ajută să ne întărim inima și să ne reglăm tensiunea arterială.

Flebotomia („lăsarea de sânge”)

Flebotomiile scad în medie tensiunea arterială cu 16 unități. De asemenea, se reduce concentrația de feritină, proteina universală intracelulară care stochează fierul. În doze mari, ea pare să afecteze pereții vaselor sanguine. În același timp, în urma flebotomiilor, globulele roșii nou formate curg mai ușor prin vasele capilare.

Terapia cald-rece

Alternarea căldurii cu răceala antrenează vasele de sânge să se dilate și să se contracte. Ele devin mai elastice, tensiunea ridicată scade, iar cea scă­zută crește. Pulsul crește mai greu – un lucru bun în cazul insuficienței cardiace. Ideale sunt dușurile scoțiene, o activare excelentă a sângelui.

Îmbăierea brațelor

Iată un truc deosebit de eficent în cazul crizelor hipertensive: scufundați-vă antebrațele în apă la tem­peratura camerei. Adăugați apă fierbinte până când temperatura ajunge la 42 de grade. Procedura com­bate și fenomenul mâinilor reci atât de des întâlnit în cazul hipertensiunii și al insuficienței cardiace.

Postul

Postul reglează nivelul de insulină și grăsimi. Aceasta nu este o dietă în adevăratul sens al cuvân­tului, ci un impuls în direcția implementării unei alimentații conștiente, având drept rezultat redu­cerea de durată a greutății corporale – unul dintre factorii cheie pentru o inimă sănătoasă.

Salutări din Asia

Tai-Chi, Qigong, yoga și alte tehnici de relaxare ne ajută să eliminăm stresul. Iar stresul este con­si­derat un important factor de risc în cazul bolilor cardiovasculare. Atacurile de cord devin mai frec­vente după crize economice și catastrofe naturale.

Meditația

Meditația pare să-i facă bine inimii noastre. Fo­losită în completarea altor terapii, ea ajută la redu­cerea stresului, scăderea tensiunii cres­cute, îmbu­nă­tățirea metabolismului și a circu­lației deficitare la nivelul inimii. 5-10 minute pe zi ar fi ideal.

Lucruri bune pentru o inimă puternică

Somnul

Perioadele regulate de somn stimulează sănătatea inimii. Cine doarme în mod neregulat are valori mai ridicate ale indicelui de masă corporală, glicemiei și tensiunii arteriale, și un risc sporit de atac vascular cerebral și atac de cord.

O căsnicie îndelungată

Persoanele necăsătorite suferă mai des de boli cardiovasculare, în comparație cu cele aflate într-un mariaj. Din acest motiv, oamenii de știin­ță propun ca starea de celibat să fie inclusă ca factor de risc în aceste tipuri de boli.

Cel mai bun prieten al omului

Proprietarii de animale de casă și în special de câini trăiesc mai sănă­tos. Ei se mișcă mai mult, au valori mai bune ale glicemiei și o condiție fizică mai bună. Iar toate aceste aspecte influențează pozitiv și inima.

Râsul

Inima este stimulată de mișcarea diafragmei, producând presiune când aceasta se încordează. Astfel respirația se activează, pulsul crește, iar inima și organismul sunt mai bine aprovizionate cu sânge.

Sporturi bune pentru inimă

Mersul nordic

Un antrenament bun pentru întregul corp! Mersul cu ajutorul bețelor de schi stimulează musculatura picioarelor, brațelor și trunchiului. Doriți să vă îmbunătățiți și mai mult condiția fizică? Nu trebuie decât să grăbiți pasul.

Mergeți în drumeții

Drumețiile sunt un bun antrenament de andu­ranță, care nu suprasolicită pe nimeni. Practicate la altitudini ceva mai ridicate, ele oxigenează și mai eficient mușchii și organele, mențin elasticitatea vaselor sanguine și asigură o mai bună producție de globule roșii.

Antrenamentul de forță

Antrenamentul cu ajutorul halterelor (pot fi înlocuite cu sticle cu apă) stimulează sistemul cadiovascular. Consumul de oxigen crește, mușchii sunt mai bine aprovizionați cu sânge, metabolismul de activează.

Alergarea la pas

Reduce colesterolul „rău” și protejează de diabet. Circulația sângelui se îmbunătățește, musculatura se întărește.

Săritul cu coarda

Reprezintă un exercițiu sportiv deosebit de eficient pentru cei avansați. În plus, reprezintă avantajul că este ceva ce puteți face și stând acasă. Cu cât săriți mai mult și mai repede, cu atât este mai stimulată inima.