
– Recapitulare la cel mai înalt nivel –
Pandemia de coronavirus a adus cu ea şi o epidemie de ştiri prin hăţişul cărora e greu să te descurci. Mai ales pentru cei prinşi în plasa de păianjen a internetului e aproape imposibil să sorteze falsul de adevăr. Tocmai de aceea, am considerat că e nimerit ca, în plină avalanşă informaţională, să căutăm opinia specialiştilor. Pentru interviul de faţă, am ales un medic din prima linie. Este vorba de domnul Radu Ţincu, doctor în ştiinţe medicale şi şef de lucrări în cadrul Universităţii de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti, dar şi medic primar la Spitalul Floreasca la secţia ATI, acolo unde vor ajunge cei grav bolnavi, cu pneumonii severe cauzate de noul virus. (L-ați cunoscut din interviurile publicate în paginile de spiritualitate ale revistei.)
„Este aproape imposibil să facem predicții despre evoluția acestei pandemii”

– Domnule doctor, asistăm la o epidemie fără precedent în istoria României moderne. Credeți că măsurile luate de autorități sunt suficiente pentru a o stăvili?
– Ce știm până în acest moment despre epidemia de Covid-19 este că singura cale de încetinire a transmiterii virusului este distanțarea socială și izolarea la domiciliu. Această strategie va determina o scădere a ritmului de îmbolnăvire a populației. Cu cât rata de îmbolnăvire va fi mai lentă, cu atât capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate publică va fi mai eficientă. De aceea, populația trebuie să înțeleagă sensul acestor restricții. Toate măsurile adoptate de autorități sunt menite să îi protejeze pe oameni și să scadă riscul de îmbolnăvire. În concluzie, măsurile drastice instituite trebuie respectate cu strictețe și responsabilitate. Cu cât vom avansa în timp în această pandemie, cu atât mai greu va fi să suportăm aceste măsuri, însă va fi crucial să conștientizăm faptul că numai în acest mod putem trece peste această criză. Responsabilitatea noastră individuală va modula numărul de pacienți, numărul de cazuri din terapie intensivă, dar și numărul de victime. Prin comportamentul nostru, fiecare dintre noi putem salva o persoană sau o putem trimite în spital.
– „Pandemia se accelerează”, a afirmat recent șeful OMS. Am putea să estimăm și când va lua sfârșit?
– Evoluția unei pandemii este extrem de greu de anticipat, fiind foarte imprevizibilă. Virusul nu este un element static. Este un element cât se poate de dinamic, cu o capacitate extraordinară de adaptare la mediu și la condițiile exterioare. Orice pandemie poate reprezenta un pericol la adresa omenirii. Din punct de vedere istoric, pandemiile s-au încheiat fie prin găsirea unui vaccin, fie prin imunizarea socială, „de turmă”, cu trecerea prin boală a unei proporții semnificative a populației. Au fost și pandemii care s-au stins în mod natural, fiind influențate de modificările climatice ciclice ale anotimpurilor. În acest moment, este aproape imposibil să facem predicții despre evoluția acestei pandemii. Din datele experților în epidemiologie, se pare că vârful epidemiei în România va fi atins după a două jumătate a lunii aprilie sau chiar începutul lunii mai. Din păcate, în zonele unde s-a înregistrat o accelerare a pandemiei, măsurile adoptate au fost mult prea târziu instituite. Și mortalitatea extraordinară, raportată de Italia, poate fi explicată prin aplicarea prea târzie a măsurilor drastice de restricție, dar și prin faptul că populația italiană este cea mai vârstnică din Europa. Însă, dincolo de aceste date clare, mai putem lua în calcul și faptul că viteza cu care oamenii s-au îmbolnăvit a depășit capacitatea infrastructurii sistemului medical. În toată Europa, au fost mai mulți pacienți decât capacitatea spitalelor. Acest lucru a determinat o scădere a calității răspunsului medical. Un alt aspect foarte important este reprezentat de faptul că miile de îmbolnăviri zilnice au suprasolicitat cadrele medicale. Cadrele medicale care lucrează în spitalele italiene au fost afectate psiho-emoțional prin faptul că îngrijesc pacienții cu coronavirus, dar și prin faptul că eforturile lor sunt însoțite de pierderea unui număr foarte mare de pacienți, în ciuda muncii extenuante pe care o susțin. Mai mult decât atât, această intensitate a muncii lor se întinde pe o perioadă deja lungă, lupta cu coronavirusul fiind asemănătoare cu un război de uzură. Astfel, în Italia, avem un sistem depășit numeric de pacienți, cu o resursă umană epuizată, dezorientată și dezarmată în față acestui virus. România trebuie să evite un astfel de scenariu. Singura posibilitatea este să încetinim ritmul de îmbolnăvire. În plus, grupele vulnerabile, adică persoanele vârstnice, cu diferite boli asociate, trebuie să dea dovadă de cea mai mare responsabilitate și să respecte restricțiile impuse. De asemenea, persoanele tinere trebuie să înțeleagă că pot reprezenta vectori asimptomatici de infectare pentru părinții și bunicii lor.
„Protecția personalului medical reprezintă o prioritate absolută pentru statul român”

– Cum vi se pare că s-au comportat până acum medicii români?
– Personalul medical din România este caracterizat prin entuziasm și dedicare. Însă acest entuziasm trebuie să fie dublat de toate măsurile de protecție. Testarea pacienților cu simptome sugestive de Covid-19 trebuie să se realizeze cu prioritate. Un pacient pozitiv ce nu este testat la admisia în spital va determina contaminarea celorlalți pacienți, dar și a personalului medical. În acest moment, când transmiterea este intracomunitară, orice pacient internat poate fi un posibil caz de coronavirus. De aceea, pacienții cu simptomatologie de insuficienţă respiratorie acută sau viroză trebuie să fie testați înainte de a infecta spitalul. În plus, toate cadrele medicale, chiar și asimptomatice, trebuie testate cu prioritate, cu precădere în spitalele unde există focare izolate de coronavirus. Sistemul sanitar din România este caracterizat de o subfinanţare cronică, dar și de o reducere a resursei umane, fenomen cunoscut prin migrația personalului medical în statele europene. Dar nici prin alte părți, lucrurile nu stau mai bine. Până în acest moment, nicio țară nu s-a declarat mulțumită de măsurile adoptate și toate au raportat faptul că sistemele de sănătate sunt depășite de numărul din ce în ce mai mare de pacienți. Discutăm de sisteme de sănătate cu mult mai performante și mult mai bine finanțate, comparativ cu România. Protecția personalului medical reprezintă o prioritate absolută pentru statul român. Creșterea numărului de persoane afectate de coronavirus va afecta capacitatea de răspuns medical. Am asistat în ultima perioada la închiderea totală sau parțială a unor spitale din România. Pornind de la Spitalul Gerota din București, mergând până la Spitalul din Suceava, am văzut, îngrijorați, cum sistemul sanitar devine disfuncțional, înainte de începerea efectivă a luptei cu noul coronavirus. Sistemul de sănătate din România trebuie să fie total funcțional, atât ca infrastructură, dar mai ales ca resursă umană, atunci când România va atinge vârful epidemiei. În plină pandemie, trebuie să avem un management foarte bun al resursei umane în domeniul medical. Epuizarea personalului medical este raportată de țări ca Italia și Spania, iar această obosire a personalului medical se explică prin ratele de mortalitate înregistrate în aceste țări. Este esențial să gândim un răspuns etapizat al cadrelor medicale, în funcție de ierarhizarea spitalelor care vor lupta împotriva coronavirusului. Este evident că nu există o soluție-minune de a realiza planul de acțiune, însă trebuie elaborate strategii cu foarte mare responsabilitate, pentru a avea eficiență maximă.
– Există o serie de medicamente care sunt deja folosite în lupta cu noul coronavirus. Ce putem spera de la ele? Există și noutăți care ar putea modifica raportul de forțe, ajutând la înfrângerea epidemiei?
– Până în acest moment, nu avem un medicament care să trateze etiologic această nouă afecțiune. Panica instalată în populație a determinat o isterie generală, în care unii au dorit să furnizeze știri false despre tratamente-minune. După astfel de știri, populația s-a mobilizat și a golit farmaciile. În acest moment, scopul principal al oamenilor de știință este obținerea unui vaccin. A fost elaborat un ghid de tratament la nivel național, care asigură un răspuns științific și un tratament uniform la nivel na-țional, însă cea mai eficientă metodă rămâne prevenția. Izolarea la domiciliu este esențială, iar măsurile de igienă personală sunt critice. Spălatul pe mâini cu apă și săpun timp de minimum 20 de secunde și utilizarea gelurilor dezinfectante, cu alcool 60-70%, reprezintă o bună metodă de decontaminare.
– Până să ajungem să luăm medicamente pentru a ne trata, aș vrea să vă întreb dacă putem face ceva ca să prevenim boala. Există vreo cale prin care ne putem întări sistemul imunitar?
– Singura recomandare pentru menținerea statusului imunitar este o alimentație echilibrată, cu fructe și legume. În rest, nu există studii care să confirme o eficienţă a preparatelor care cresc imunitatea în lupta împotriva coronavirus. Repet, distanțarea socială și respectarea măsurilor de igienă sunt singurele metode recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru prevenția îmbolnăvirilor.
– Sunt multe discuții în presă referitoare la imunitatea pe care o posedă sau nu cei care au făcut deja boala și s-au vindecat. Cum vedeți această problemă? Se mai pot îmbolnăvi sau nu a două oară?
– Au fost o serie de cazuri raportate de China, în care unii pacienți s-ar fi reinfectat, după ce au trecut prin boală. Într-un număr redus de cazuri, există posibilitatea ca unele persoane care prezintă anumite afecțiuni imune să nu poată genera suficienți anticorpi. Este nevoie de un nivel de anticorpi care să asigure protecție împotriva Covid-19. Este asemănător pacienților care se vaccinează pentru un anumit germen și nu dezvoltă un nivel protectiv de anticorpi. Însă trebuie precizat că discutăm de excepții. Nu toți indivizii care se vaccinează, spre exemplu, împotriva hepatitei B, dezvoltă un titru protector de anticorpi.
„Este esențial să găsim activități care să ne bucure și să ne mențină moralul”

– Măsurile de a opri propagarea noului coronavirus sunt dure. Nu toți oamenii suportă ușor izolarea. Pentru mulți dintre ei, ea este un iad între patru pereți, din care nu știi cum să scapi. Ce credeți că ar putea face românii pentru a suporta mai ușor singurătatea?
– Lumea modernă și democratică în care trăim astăzi nu este pregătită pentru astfel de restricții. Cu cât o societate este mai democratică și liberală, cu atât va accepta mai greu astfel de măsuri restrictive. Am observat disciplina din țările asiatice, care a fost mult mai riguroasă, comparativ cu țările europene. Educația lor este altfel, sunt rezervați, individualiști, extrem de disciplinați. Japonezii nu ies să cânte în balcoane, ca italienii, și nici la chitară, pe stradă, precum spaniolii. Sunt popoare latine! Cu toate astea, cu cât se va conștientiza mai rapid faptul că izolarea are drept scop protejarea populației, cu atât efectele pozitive vor fi mai mari. Există un impact psihologic și social pe care aceste măsuri îl determină. Este cât se poate de clar că lumea, în timpul pandemiei, nu mai poate fi la fel ca înainte de coronavirus. Viața oamenilor începe să se schimbe. Va trebui să ne adaptăm acestei noi realități. Socializarea prin contact interuman va scădea semnificativ, însă avem posibilitatea tehnică, în aceste zile, să utilizăm comunicarea audio și video în timp real. Activităţile casnice vor reprezenta principala noastră preocupare. Oamenii se pot întoarce către lectură, către meditație și rugăciune individuală. Cu această atmosferă apăsătoare la nivel mondial, în care fiecare se teme pentru sănătatea și viața lui, este esențial să găsim activități care să ne bucure și să ne mențină moralul. Muzica generează o stare de bine dovedită științific, prin acțiunea pozitivă pe care o determină cerebral. Se eliberează betaendorfine, care acționează la nivelul unor receptori și intensifică în acest fel starea de bine. Panica și dezorientarea socială vor determina efecte negative asupra populației. Transparența și corectitudinea în comunicare a autorităților în privința acestei pandemii sunt esențiale pentru oameni. Cu cât autoritățile statului vor comunica mai transparent, cu atât conlucrarea cu populația va fi mai bună. Este esențial să se stabilească o încredere reciprocă între autorități și români.
– Ce credeți că ar trebui să învățăm din această criză?
– Multe! Deja am învățat unele lucruri, însă cu siguranță, la sfârșitul acestei pandemii, vom putea să tragem concluzii mult mai ample. Concluziile vor viza aspecte ale sistemului medical, aspecte economice, dar mai ales aspecte psiho-sociale. În primul rând, am înțeles că Uniunea Europeană nu a fost pregătită ideologic pentru o asemenea pandemie. Ne-am comportat mai degrabă individual, decât comunitar. Fiecare țară a încercat să își protejeze cât mai bine interesele proprii. Cred însă că pentru a trece peste această criză mondială este nevoie de o gândire colectivă, comunitară, în care fiecare trebuie să contribuie la efortul colectiv. În al doilea rând, va trebui să înțelegem că fiecare țară poate deveni dependentă de industria și producția proprie. Faptul că România a pierdut structuri critice în industrie ne face vulnerabili la import. În această criză medicală globală, am înțeles că este necesar să reactivăm producția locală de echipamente și produse medicale. Agricultura românească trebuie să fie prioritară. Țările se vor descurca cu atât mai bine în fața unei pandemii, cu cât vor deține o mai bună autonomie de producție. Sistemul medical va trebui să dețină o rezervă strategică de aparatură și echipamente medicale pentru astfel de situații. În mod cert, ne vom bucura din nou de viața noastră normală, în care puteam să ne plimbăm liberi pe străzi, să socializăm și să ne bucurăm împreună. Vom prețui toate activitățile care înainte ni se păreau banale și firești. Vom înțelege că omenirea este foarte fragilă în fața naturii. Ne vom îndrepta spre Dumnezeu mai mult ca oricând, în această perioadă grea. Însă, după trecerea pandemiei, omul trebuie să nu uite această experiență tragică prin care am trecut cu toții. De această dată, uitarea nu este benefică.
„Ne vom îndrepta spre Dumnezeu mai mult ca oricând, în această perioadă grea”

– Sunteți un om credincios. Considerați că pandemia cu care ne confruntăm are și un înțeles moral? Pedepsirea trufiei omenești? Până mai ieri ne lăudam că vom pune piciorul pe Marte, astăzi, suntem amenințați cu dispariția, de ceva nevăzut și necunoscut. Ar putea fi noul coronavirus o mustrare divină pentru transformarea științei într-un nou Dumnezeu?
– Fiecare lucru care ni se întâmplă este permis de Dumnezeu. În ultimii ani, am asistat la o depărtare constantă a oamenilor de Dumnezeu și de învățăturile Bisericii. Omul zilelor noastre este caracterizat de autosuficiență. Evoluția științifică a fost înțeleasă greșit de omenire. În mod fals, credem că îl putem substitui pe Dumnezeu prin tehnologie. Depărtarea de Dumnezeu l-a făcut pe om vulnerabil în fața patimilor. În perioada grea pe care o parcurgem, oamenii au nevoie să se întoarcă spre Dumnezeu. Chiar dacă din punct de vedere epidemiologic închiderea bisericilor este justificată, omul are nevoie de rugăciune individuală. În lipsa lui Dumnezeu, ne vom pierde speranța și vom cădea în deznădejde. Panica generată și deznădejdea vor distruge psihicul și sufletul oamenilor. Plecăm de la realitatea că Dumnezeu este „Calea, Adevărul și Viața”, așa încât El ne asigură toate resursele să trecem peste această pandemie. Urmând calea Lui, avem o direcție spre care să ne îndreptăm, fiind convinși că este calea adevărată. Dar cel mai important e să știm că ne îndreptăm către viață, în această perioadă în care o molimă decimează omenirea. În aceste momente grele, în care oamenii sunt dezorientați și dezarmați în față bolii, Dumnezeu este lumina, pacea și liniștea de care avem nevoie.
Foto: Shutterstock – 3